Sarmatii – grup de popoare iraniene (ramura vestica), strins inruditi cu scitii. Venind din regiunile de la E de Volga (uralo-caspice), sarmatii patrund spre V mai tirziu decit scitii, pe care ii inlocuiesc in cele din urma, in stepele nord-pontice, dislocindu-i sau absorbindu-i.
Inaintarea lor spre V s-a facut treptat si in valuri succesive. In epoca cind scria Herodot (mijlocul sec. 5 i.e.n.), granita dintre sciti si sarmati era pe Don (Tanais). In secolele 3—1 i.e.n., ei ocupasera stepele nord-pontice, lucru confirmat atit de descoperirile arheologice, cit si de stirile antice. Astfel, Strabo (Geogr., VIT, 3, 17) arata ca in N Marii Negre, intre Istru (Dunare) si Boristhenes (Nipru) se afla mai intii „pustia getilor" (Buceagul), apoi erau tiragetii (getii de la Nistru), iar dincolo de acestia sarmatii-iazigi si cei numiti „regali". Intre Nipru si Don se aflau roxolanii, o alta semintie sarmatica. Pe harta lui Agrippa, granita de V a sarmatilor este trecuta pe Nipru. Descoperirile arheologice arata ca nu se cunosc morminte sarmatice anterioare secolului I e.n. la V de Nistru.
In sec. I e.n. iazigii se instaleaza in numar mare in cimpia dintre Dunare si Tisa (Alfold), teritoriu locuit in cea mai mare parte de daci. Tacitus {Annales, XII, 29—30) informeaza ca in timpul domniei lui Claudiu (in cca 50 e.n.), iazigii erau stabiliti in Cimpia ungara, primele grupuri patrunzind probabil in jurul anului 20 e.n., in vremea lui Tiberiu. Descoperirile arheologice arata ca, iazigii au venit in Cimpia Tisei prin N Daciei, avind ca punct de plecare stepele nord-pontice şi nu din Muntenia, pe valea Dunarii, prin Oltenia si Banat. In Muntenia si Moldova nu s-au descoperit morminte sarmatice care sa poata fi atribuite iazigilor. Dupa plecarea acestora in Alfold, locul (in stepele nord-pontice) si rolul lor politic si militar la Dunarea de Jos au fost preluate de catre roxolani, care n-au patruns la V de Prut mai timpuriu de inceputul sec. 2 e.n. De aici, din zona de la E de Dacia, vor face incursiuni pradalnice in Moesia. Infringerea dacilor de catre romani in anii 105—106 e.n. a favorizat deplasarea unor grupuri de sarmati la V de Prut, in Moldova, in timp ce in Muntenia ei nu vor patrunde decit dupa anii 117—118 e.n., respectiv dupa parasirea de catre romani a castrelor din regiunea subcarpatica. In Muntenia si In Moldova cei mai multi s. au patruns la sfirrsitul sec. 2 si in prima jumatate a sec. 3 e.n., sub presiunea altor triburi si in special a gotilor, noi stapini ai stepelor nord-pontice, care la mijlocul sec. 3 au ocupat Olbia si Tyrasul. Sarmatii intrati in aceasta perioada in zona extracarpatica a Romaniei, intens locuita de carpi si daci liberi, au trebuit sa accepte hegemonia carpilor. Roxolanii care n-au voit sa accepte hegemonia carpilor s-au indreptat spre V, la fratii lor iazigi, unde puteau sa se manifeste mai liber.
Asa se explica prezenta mormintelor tumulare in Cimpia Ungara (Alfold) si absenta tumulilor din regiunile noastre, dominate de carpi. Ca inaintea lor iazigii, roxolanii au patruns spre V prin N Daciei, urcind de-a lungul Nistrului si Prutului si nu pe valea Dunarii (Muntenia, Oltenia si Banat), prin teritoriul provinciei Dacia Inferior, cum sustin unii cercetatori. Prezenta sarmata pe teritoriul Romaniei este atestata de morminte de barbati, femei si copii, ceea ce arata, ca se aflau aici cu familiile. Pina in prezent in Romania s-au descoperit morminte sarmatice in cca 134 puncte situate in zona extracarpatica, (Moldova, Muntenia si Dobrogea) si in cimpia din Vest (Crisana si Banat). Nu s-au identificat asezari apartinind acestor migratori, in schimb s-au gasit materiale sarmatice in asezari apartinind dacilor liberi si carpilor. Spatiul preferat de locuire al sarmatilor era stepa cu baltile si inaltimile din preajma ei.
Pe teritoriul Daciei sarmatii s-au limitat la zona de cimpie si la colinele din jur. In Transilvania si Oltenia lipsesc vestigii sarmatice. Multi istorici au exagerat rolul sarmatilor la Dunarea de Jos, considerind ca in primele sec. ale e.n. ei au controlat zona extracarpatica a Romaniei, constituind populatia majoritara a acestei regiuni. In prezent, cercetarile arheologice infirma aceste teze, aratind ca populatia autohtona (dacii si carpii) a locuit intens acest teritoriu. Chipurile acestor calareti ai stepei au ramas daltuite in piatra, alaturi de ai dacilor cu care au fost vecini si tovarasi de lupta (dar si dusmani), pe Columna lui Traian de la Roma si pe Tropaeum Traiani de la Adamclisi.
Roxolanii – trib sarmatic care in secolele 3 i.e.n locuiau in zona marii Azov. In anii 68 e.n in alianta ca dacii ataca imperiul roman. Au patruns la Dunarea de Jos dupa iazigi si inaintea alanilor. Sint bine documentati arheologic in zona extracarpatica unde au convietuit bine cu dacii liberi. Dispar din istorie pana la retragerea aureliana fiind probabil asimilati de populatia locala . Ca si bastarnii si iazygii si acesti roxolani au jucat un rol mai aparte in istoria Daciei.
Iazygii – populatie de origine iraniana, din marea familie a sarmatilor. Au locuit initial in regiunile de la E de Volga, apoi s-au infiltrat in stepele nord-pontice. Incepind cu sec. I e.n. patrund in numar mare (prin N Daciei) in Cimpia Ungara, iar de aici si in V Romaniei in zona de ses. Au jucat un rol important in razboaiele daco-romane ca aliati ai romanilor iar dupa secolul 2 en ca inamici ai acestora adesea in alianta cu triburile dacilor liberi.
Alanii au fost un trib nomad de origine iraniana care au ocupat stepele Caucazului pana la sfarsitul secolelor 2 e.n. Alanii constituie ultimul val sarmatic care au pornit in secolele 2-3 si ei in directia vestului miscandu-se spre Dunare. La 370 se afiliaza hunilor lui Atila si ataca impreuna cu ei imperiul Bizantin. O parte a alanilor s-au asociat cu vandalii si au plecat in Africa impreuna cu acesti vandali. Au disparut din istorie in jurul secolului 5 e.n fiind probabil asimilati pentru ca nu se stie nici o sursa sa fi fost exterminati de vre-un razboi. O buna parte din ei au ramas insa in zona lor de origine, respectiv zona Caucazului si a Cubanului, osetinii de azi fiind urmasii lor. Popor vechi, autodenumidu-se yas, alanii sint semnalati de chinezi, in anul 126 e.n sub numele de an-zai, si de greci care i-au numit initial asaioi.
Like this:
Like Loading...
Related
About Alex Imreh
http://www.aleximreh.ro
http://www.facebook.com/alex.imreh
0742-669918
Roxolanii si bastarnii desi sunt considerati scyti se spune ca sunt de limba germanica si se imbraca ca scitii.Cred ca in Tacitus, daca gasesc o sa dau corect citatul.