Ciorile la fel de inteligente ca cimpanzeii si delfinii!


www.descopera.ro/natura/6849690-60-de-lucruri-pe-care-nu-le-stiai-despre-ciori-corbi

Ciorile sunt pasari foarte sociabile, deseori clocind in colonii care pot atinge mii de exemplare. In Scotia a fost indentificata o colonie de ciori unde traiau peste 65.000 de exemplare.

Ciorile sunt cele mai inteligente pasari din lume. Mult mai inteligente decat bufnitele si pasarile de prada, si cu mult mai istete, smechere si descurcarete decat papagalii. Proportia dintre creier si volumul corporal, in cazul ciorilor, este cea mai mare in randul tuturor speciilor de pasari. Proportia in cauza este egala cu cea prezenta la maimutele antropoide si cetacee. Singura vietuitoare care are proportia creier-volum corporal mai mare decat a ciorii, este insasi omul!

In testele de inteligenta efectuate pe caini, pisici, porci si ciori, cele din urma au iesit invingatoare fara probleme. Mai mult decat atat, un studiu de mare anvergura, efectuat in anul 2004, a scos la iveala ca banalele ciori sunt la fel de inteligente ca cimpanzeii bonobo. Cu alte cuvinte, ciorile sunt cele mai inteligente fapturi de pe planeta dupa oameni, ocupand locul 2 la egalitate cu cimpanzeii si delfinii!

Cotofana se numara printre putinele vietuitoare care se recunosc pe sine daca se vad in oglinda! Ciorile sunt singurele vietuitoare, cu exceptia omului si maimutelor, care sunt capabile sa se foloseasca de unelte in cautarea hranei.

In Coran, corbii sunt prezentati drept fapturile care i-au invatat pe oameni sa isi ingroape mortii (Sura 5:27-31).

O cioara a fost observata cum se hranea cu nucile pe care initial nu putea sa le sparga. Ingenioasa pasare aseza nucile pe o autostrada astfel incat autovehicolele treceau peste ele. Dupa aceea, cioara poposea tacticoasa hranindu-se linistita. Pasarea era atat de inteligenta, incat plasa nucile intregi doar sub rotile masinilor de mici dimensiuni, experientele trecute invatand-o ca daca pune o nuca sub roata unui TIR, sunt slabe sanse sa mai gaseasca miezul.

Corbii care descopera un cadavru inghetat in padurile nordice, tipa inadins, rotindu-se pe cer in jurul hoitului cu scopul de a atrage ursii, rasii, lupii, pumele, coiotii, ursii sau glutonii. Mamiferele carnivore sunt capabile sa sfasie pielea inghetata cu falcile lor puternice, permitandu-le astfel si corbilor sa aiba acces la carne.

Corbii pot fi invatati usor sa numere pana la 30.
Corbii sunt singurele pasari care se joaca si fac glume.

Corbii sunt singurele vietuitoare, in afara de om, care aleg sa se drogheze in cautarea expresa a starilor euforice. Cercetatorii au fost socati sa descopere ca inteligentele pasari practica pe scara larga myrmecomania (din grecescul “myrmex” – furnica si “mania” – obsesie). Corbii se aseaza pe musuroaiele de furnici cu aripile si coada deschise. In prima faza, corbul lasa furnicile sa-i invadeze penajul, zdrobind cateva printre pene. Odata acoperit de furnici furioase, corbul incepe sa execute un dans bizar, contorsionandu-se, cu capul intotdeauna ridicat si penele umflate. Ciocul sau este plin de saliva, iar pasarea are o mimica extaziata. Dupa circa 30 de minute, corbul isi revine se scutura de furnici, se imbaiaza si zboara relaxat. Cercetatorii banuiesc ca acidul formic eliberat de furnicile muribunde creeaza corbului o stare de euforie.

Corbul este prezent in heraldica veche romaneasca (corbul corvinestilor, corbul valah).  Putin cunoscut este episodul istoric in care Vlad Tepes a vrut sa-i angajeze pe robii tigani in randul corpurilor sale de oaste. In fata amenintarii otomane, din lipsa de oameni si resurse, Vlad Tepes a ridicat intotdeauna o armata mica, insuficienta. In cautare de osteni noi, crancenul voievod a apelat la satrele de tigani-robi, detinute de boieri si manastiri, promitandu-le romilor dezrobirea, daca vor alege sa lupte alaturi de el contra turcilor. Entuziasmati la inceput, tiganii au acceptat pe loc. Grupul de tigani a primit astfel haine si arme, devenind un nou corp in armata valaha. Tiganii si-au ales chiar un stindard de batalie sub forma unei sulite in care au infipt o cioara. Laudarosi si tinand sa-l impresioneze pe voievod cu bravura lor, tiganii au cerut chiar sa fie asezati in linia intai, fiind astfel primii care aveau sa se infrunte cu turcii. Vlad le-a ascultat cererea. Episodul care a urmat este hilar si burlesc in egala masura. In fata armatei turcesti care se apropia incet si metodic, tiganii au inceput sa-i batjocoreasca si sa-i ameninte pe turci. Pe masura ce trupele ienicerilor se apropiau in zgomot crescand de tobe, meterhanele si timvale, tiganilor a inceput sa le se faca frica. Nimic anormal. Tiganii erau de generatii intregi fierari, mestesugari si argati. Nu cunosteau stiinta armelor, nici nu experimentasera puternicul impact psihologic pe care il aveau cruntii ieniceri. Armate mult mai galonate si titrate, alcatuite din cavaleri occidentali incercati, au dat cinstea pe rusine, fugind din fata eficientei masini de razboi turcesti. Odata ce valurile de ieniceri au ingustat orizontul, tiganii au intrat in groaza mortii, aruncand armele pentru a-si inlesni fuga. Astfel, inainte de lupta propriu-zisa, tiganii au parasit in graba campul de lupta, tipand si alergand dezordonat in rasetele ostirii valahe. Doar sulita lor cu cioara in varf a ramas infipta in locul unde fusese “regimentul tuciuriu”. De atunci, a ramas vechea zicala romaneasca “Curajos ca cioara-n par”.

Carnea de cioara este comestibila, fiind pe lista a numeroase restaurante exclusiviste din occident. Credeti sau nu, dar carnea de cioara este mai sanatoasa decat carnea de porc. Conform unui studiu efectuat in anul 2005 de catre o echipa de cercetatori germani, carnea de cioara are mult mai putine toxine si compusi reziduali decat carnea de porc. Carnea de cioara se consuma in trecut in randul multor comunitati tiganesti sarace din Romania, dupa cum citeaza in lucrarea sa de capatai, reputatul si regretatul scriitor si gastronom, Radu Anton Roman. Acesta aduce drept dovezi, marturiile unui tigan batran, pe numele sau Mai Pampu ,care declara ca: “La Luncanii Ludusului, in vreme de primavara tarzie, facem tocanita si prajeala dar si alte bucatele o tara gustoase din ciori tinere. Nu-i greu sa le prinzi, mai rau e ca ne vede lumea si ne rade, da’ rade degeaba, ca ciorile-s mai curate ca rata ori gasca” . Tot in lucrarea “Bucate, Vinuri si Obiceiuri Romanesti”, autorul citeaza ironia locuitorilor de alta data din Popesti Leordeni, care considerau ciorile drept “porumbei tiganesti”.

Toate corvidele se imperecheaza pe viata un cu un singur partener. Fidelitatea ciorilor si a corbilor este atat de mare, incat nu isi cauta alt partener decat daca cel actual a fost ucis sau capturat.

About Alex Imreh

http://www.aleximreh.ro http://www.facebook.com/alex.imreh 0742-669918
This entry was posted in Auszeit and tagged , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s