Ce este “distributismul”? Spre o piaţă cu adevărat liberă


Interviu cu John C. Medaille – Spre o piaţă cu adevărat liberă

Economist, teolog, om de afaceri, cadru universitar american. Este autorul unei remarcabile cărţi de doctrină economică, The Vocation of Business. Social Justice in the Marketplace şi semnatarul a numeroase articole pe teme de distributism şi teologie creştină. La Universitatea din Dallas predă un curs de justiţie socială, în cadrul programului de Business Leaderhip. În 2010 i-a apărut cartea Toward a Truly Free Market: A Distributist Perspective on the Role of Government, Taxes, Health Care, Deficits, and More (ISI Books)

Spre o piaţă cu adevărat liberă

Ce este “distributismul”?

Distributismul urmăreşte să corecteze o eroare gravă în ştiinţa economică modernă, şi anume ideea că economia poate fi separată de justiţie, în special de justiţia distributivă. Ştiinţele Economice încă de la sfârşitul secolului 19 au urmărit să se distanţeze de ideea de justiţie şi au pierdut prin urmare capacitatea de a descrie cu acurateţe orice economie reală. Prin urmare, nimeni nu trebuie să fie surprins să afle că 90% dintre economiştii de astăzi au ratat semnele de avertizare ale crizei actuale. Acelaşi lucru s-a întâmplat în timpul ultimului colaps, al celui anterior, etc, fiindcă nu se poate prezice cu exactitate cursul unui sistem dacă nu se poate descrie cu precizie acel sistem.

Dar economia este o ştiinţă, îşi poate permite ştiinţa termeni precum “dreptatea”?

Ştiinţele reale se pot dispensa de noţiunea de justiţie, dar ştiinţele umane sunt diferite. Fiecare ştiinţă umană depinde de ideea a ceea ce este perceput ca fiind “corect” sau “normativ”. De exemplu, un medic nu poate diagnostica boala decât dacă are unele noţiuni despre ceea ce este “sănătatea”. La fel cum sănătatea omului depinde de un anumit echilibru de forţe în cadrul organismului, la fel şi starea de sănătate a economiei depinde de echilibrul anumitor forţe din societate, în general, cunoscute sub numele de forţele cererii şi ofertei şi aceste forţe nu pot fi echilibrate din punct de vedere economic dacă nu există justiţie, în special în ce priveşte sistemul de salarizare.

Doar sistemul de salarii? Dar nu este munca în sine doar o marfă al cărei preţ este stabilit de piaţă?

Aceasta este teoria din spatele economiei moderne, şi anume că piaţa singură îi va da lucrătorului o parte echitabilă din ceea ce el produce. Dar Adam Smith a demascat această teorie cu mult înainte ca economiştii moderni să o propună. El a menţionat că în orice negociere a salariilor, proprietarii ar putea rezista mult mai mult decât muncitorii şi prin urmare contractele salariale rezultate ar fi reflectate nu de productivitate, ci de putere. Un CEO (preşedintele unei companii) va avea un salariu de 500 de ori mai mare decât un lucrător de linie, nu pentru că el este de 500 de ori mai productiv, ci pentru că el este mai puternic şi are mai mulţi prieteni pe consiliul de administraţie decât croitoreasa din magazinul lui de confecţii.

Cine poate spune ce este un “salariu just”?

Într-un caz particular, este cu siguranţă dificil şi în mare măsură ţine de o judecată rezonabilă. Dar este destul de usor de determinat când salariile globale medii sunt prea mici: economia nu se poate echilibra şi trebuie să se bazeze pe taxe, impozite şi cheltuieli guvernamentale pentru a compensa lipsa cererii. Acesta este motivul pentru care avem un nivel de intruziune ridicat al guvernului în economie, iar acest lucru îl avem nu de acum, ci din 1930. Capitalismul a fost pur şi simplu incapabil să echilibreze cererea şi oferta, atât de mult încât la 80 de ani de la Marea Criză (Great Depression), economia a fost în recesiune 40% din timpul scurs. Guvernul a intervenit pentru a preveni colapsul şi a rămas dominant de atunci.

Nu este o soluţie să scăpam de Marele Guvern?

Ba da, dar mai exact soluţia este de a scăpa de cauza “guvernului mare”. Şi cauza “guvernului mare” este o afacere mare, care reprezintă concentrarea puterii economice. Marile corporaţii şi marile guverne creasc împreună şi se hrănesc reciproc. Acolo unde bogăţia este concentrată veţi vedea întotdeauna o concentrare a puterii politice, rezultatul fiind creşterea guvernului în dimensiune, a cheltuielilor şi a puterii acestuia. Marile guverne şi marile afaceri merg întotdeauna mână în mână şi nu există excepţii de la această regulă.

Deci, cum putem ajunge la o economie în care să existe “salarii juste”?

Atâta vreme cât capitalul, sub forma uneltelor de producţie sau a terenului, este extrem de concentrat nu veţi ajunge acolo. Salariile depind de puterea de negociere a lucrătorului şi fără un drept asupra proprietăţii productive acesta nu are chiar nici o putere de negociere. Cheia salariilor juste este, prin urmare, doar distribuţia proprietăţii productive. De exemplu, companiile în care angajaţii sunt cu adevărat şi angajatori (employee-owned) deţin un palmares mult mai bun, atât în privinţa echităţii cât şi a productivităţii.

O redistribuire a proprietăţii? Acest lucru nu ar da naştere unui guvern cu puteri tiranice?

Nu, de fapt, problema nu este ceea ce guvernul ar trebui să facă, ci mai degrabă ceea ce ar trebui să nu mai facă. Într-adevăr, acumularea de proprietate depinde de puterea guvernamentală. Cu cât sunt mai mari grămezile de capital, cu atât mai groase vor fi zidurile guvernului pentru a le proteja. Există, desigur, şi lucruri pozitive pe care guvernul le poate face, prin politica fiscală, de exemplu, sau pur şi simplu prin punerea în aplicare a propriilor sale legi împotriva monopolului şi oligopolului. Dar, în general, o societate distributistă are nevoie de un guvern cu puteri mai mici, distribuite în mod corespunzător în toate nivelurile societăţii.

Nu este distributismul doar un alt sistem utopic?

Dimpotrivă, capitalismul şi socialismul sunt utopice, în sensul că nu există exemple concrete. Capitalismul a fost întotdeauna impus şi susţinută de puterea guvernului, în timp ce socialismul a fost nevoit să permită o oarecare libertate pe piaţă cu scopul de a funcţiona. Distributismul, pe de altă parte, poate dispune orice număr de modele de lucru, atât pe scară mare cât şi mică. Există lucrători-proprietari în Cooperativele Mondragón din Spania care are vânzări de 25 miliarde dolari; există economie de cooperare în Emilia-Romagna, unde 40% din PIB-ul Italiei vine de la cooperative.

Pot astfel de firme concura cu adevărat în economia globală?

Pot concura. Atât Mondragón cât şi companiile Emilian obţin o mare parte a veniturilor din vânzări din comerţul exterior. Experienta este întotdeauna adevăratul test al unui sistem şi distributismul trece acest test. Capitalismul, pe de altă parte, pare a avea unele probleme în echilibrarea sa comercială, cu toate subvenţiile pentru exportatori. În gândirea despre aceste lucruri există un principiu trebuie să-l urmăm: Nu teoria fără practică, ci practica prin exemple. Distributismul trece toate testele din lumea reală şi asta fără ajutorul guvernului.

Distributismul nu este doar o formă de socialism?

Este opusul socialismului cât şi al capitalismului: este piaţa liberă. Capitalismul tinde să concentreze proprietatea în mâinile câtorva, sufocând astfel piaţa şi continuă în acest fel socialismul care constă în concentrarea proprietăţii în mâinile statului. În practică, cele mai importante resurse ale naţiunii ajung în mâinile unor birocraţi sau câtorva über-manageri, care pretind a reprezenta interesele proprietarilor, ale acţionarilor sau ale publicului larg, dar care în definitiv controlează aceste resurse doar pentru propriul lor beneficiu. Distributismul, pe de altă parte, încearcă să construiască o societate de proprietari liberi, conştienţi de drepturile lor şi de mecanismele prin care să le poată apăra.

Sursa: http://www.isi.org, traducere Răzvan Papasima

About Alex Imreh

http://www.aleximreh.ro http://www.facebook.com/alex.imreh 0742-669918
This entry was posted in Distributism and tagged , , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s