Pacatul – Eckhart Tolle


Cristesti, ca multe alte sate din Tara Motilor, e un sat rasfirat, cu case putine, presarate printre coline. E aproape de Rosia Montana, dar nu chiar atat de aproape ca sa intre in obiectivul celor de la RMGC. Suficient de aproape insa, ca umbra Rosiei Montane sa se rasfranga si asupra lui, imprastiind mirajul platilor mari si otrava zvonurilor. 

Locuitorii sunt oameni simpli. Impotmoliti in saracie, penduland intre frustrarile zilei de azi si nostalgia “traiului bun” de pe vremea lui Ceausescu, sunt incapabili sa vada si sa aprecieze ceea ce au. Aerul curat, frumusetea locurilor, cerul atat de plin de stele cun nu-l poti vedea niciodata in oras, astea deja s-au pierdut in fundal. Nu le mai vad. Ei isi doresc drumuri bune, case mari si masini de fala.

“La tara e greu… trebuie sa ai grija de animale, sa le hranesti, sa cosesti, sa le cari apa, sa le mulgi… ai tot timpul de lucru… La oras e mai usor: lucrezi opt ore pe zi si gata, te bagi in apartament (ce sinistru suna) si nu mai ai nimic de facut.” Cam asa arata descrierea idilica a vietii la oras, descrisa de o femeie din Cristesti.

Colindand prin sat, am dat peste un loc de care m-am indragostit: o casa mica, cu “avere” de doua hectare si ceva chiar in jurul casei, plus inca alte cateva hectare mai aparte. Chiar langa casa, trei brazi falnici strajuiau un mic izvor, amenajat cu cine stie cate zeci de ani in urma… avand alaturi o cruce de fier si o bancuta mica de lemn. Apa care se prelingea din izvor isi croia drum printre ierburi inspre o mica vale, locul perfect pentru un iaz natural, a la Sepp Holzer.

Am baut apa din izvor, ne-am umplut sticla si am stat pe bancuta. Proprietarul acelui loc mirific, ne-au spus oamenii locului, e plecat in strainatate. M-am uitat la minunatiile din jur, pana mi s-a umplut sufletul de frumos si de jale. Ce destin ne mana pe noi, romanii sa intoarcem spatele acestor comori si sa ne cautam alt rost prin tari straine?

Privind la satul aproape pustiu, m-am gandit la ceva citit recent, definitia pacatului data de Eckhart Tolle.

“Conform invataturilor crestine, starea colectiva normala a umanitatii este cea de “pacat originar.” Cuvantul pacat a fost foarte gresit inteles si interpretat. In traducere literala din greaca veche, in care a fost scris Noul Testament, a pacatui inseamna a rata esentialul existentei umane. Inseamna a trai fara pricepere, orbeste si, din aceasta cauza, a suferi si a provoca suferinta.”

Am avut un sentiment puternic de ratare a esentialului. Pacat, oameni buni, pacat!

http://introducereinpermacultura.wordpress.com/2011/08/06/cautari-si-calatorii/

About Alex Imreh

http://www.aleximreh.ro http://www.facebook.com/alex.imreh 0742-669918
This entry was posted in Consumism decadent, Forţa Ideilor, Ortodoxie and tagged , , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s