România a pierdut pe timp de pace un sfert din teritoriu fără să fi fost tras un singur glonț. Bolșevicii teroriști de la conducerea României – 23 de ani de trădare națională.


Sursa badpolitics.ro/analiza : Cum am ajuns sa înstrăinăm un sfert din pământul țării?! Mai este România un stat suveran?! Cum rămâne cu siguranța alimentară a românilor?!

România este un caz de bolnav unic în lume. Niciunde în lume străinii nu pot cumpăra terenuri fără niciun fel de restricții. Peste tot în lume statul are drept de preempțiune asupra terenurilor pe care le cumpără pentru a le închiria apoi celor care le pot lucra. Niciunde în lume miniștrii agriculturii nu își permit să afirme că “este bine că vin străinii să cumpere țara la hectar și, mai grav, că nu pot face nimic să împiedice acest lucru, pentru că așa s-a negociat cu UE”, așa cum se întâmplă în România. România a pierdut pe timp de pace un sfert din teritoriu fără să fi fost tras un singur glonț, lucru care nu s-a întamplat până acum niciodată în istoria noastră. Din cauza străinilor și a trădătorilor de țară, bolșevici care s-au perindat la conducerea României în ultimii 23 de ani, am ajuns să pierdem un sfert din suprafața arabilă a țării, lucru care nu s-a întâmplat vreodată pana acum în vreo țară europeană și nici măcar în Africa. Suntem un caz unic la nivel mondial dacă avem în vedere rapiditatea procesului de deposedare de terenuri a românilor.

Țara noastră se situează, în fapt, pe primul loc în Europa şi pe locul zece în lume după procentul de teren agricol deţinut de companii străine. Si, pentru a vedea cat de bine functioneaza principiul “liberei-concurente” in UE, trebuie sa precizam din capul locului faptul ca, desi Romania a fost vanduta la hectar, fermierii romani nu detin nici macar un hectar de teren in vreo tara UE. Oare asta sa insemne concurenta loiala si constructie sustenabila a “proiectului european”?! Și în acest timp, ”președintele” Traian Basescu și restul clicii bolșevice susțin sus și tare că ”agricultura este prioritatea zero a României”. Halucinant!!

Haideți să vedem unde am ajuns astăzi și să ne aplecăm puțin asupra cauzelor care au condus la acestă situație, luate didactic, punct cu punct. În plus, trebuie să analizăm și măsurile de contracarare a acestui fenomen, și ne referim aici în special la naționalizarea terenurilor cumpărate de la români prin fraudă. Și asta cu acordul Uniunii Europene care trebuie să înțeleagă că o astfel de situație este inacceptabilă și nesustenabilă, tocmai pentru că se bazează pe fraudă și pe o concurență neloială crasă, lucruri care contravin chiar principiilor de funcționare a pieței unice.

Situația terenurilor arabile din România: Potrivit datelor “oficiale” ale MADR, la începutul anului 2012, așadar acum mai bine de un an, suprafaţa agricolă deţinută de străini în România era de circa 700.000 de hectare( 8,5% din suprafaţa arabilă). Între timp, procentul a depășit 10%, ajungând la aproape un milion de hectare de teren arabil dintr-un total de 9,5 milioane de hectare la nivel național. Prețul de achiziție variază între 300 de euro și 4.000 de euro hectarul, media fiind de 2.000 de euro hectarul. Media europeană este de 40.000 de euro hectarul, așadar de 20 de ori mai scump.

Cât costă terenurile agricole: Serbia: 10.000 euro hectarul. Bulgaria: 6.400 euro hectarul. Slovacia: 12.900 euro hectarul. Olanda: 35.500 euro hectarul. România:– în zone mai puţin bune: 1.500-2.000 euro hectarul, în zone bune: 4.000-5.000 euro hectarul. (sursa: finantistii.ro, business24.ro)

Într-un clasament al cumpărătorilor de teren în România, în 2012, pe primele locuri se află Italia, cu 24,29%, urmată de Germania cu 15,48% şi de ţările arabe cu 9,98%. De asemenea, Ungaria deţine 8,17% din cele peste 700.000 de hectare deținute de străini, Spania (6,22%), Austria (6,13%), Danemarca (4,52%), Grecia şi Olanda câte 2,4% şi Turcia 0,78%. Trebuie precizat, insa, ca nationalitatea afisata a cumparatorilor este irelevanta, pentru ca, in mai toate situatiile avem de-a face cu “fonduri de investitii”, cu actionari “discreti”, inregistrate doar in statele mai sus amintite.

Străinii dețin un sfert din România (proprietate + arendă). Realitatea este, însă, mult mai crudă – străinii dețin în România între 25% și 30% dintre terenurile arabile, pentru că, pe lângă cele 10 procente cumpărate prin intermediul firmelor înregistrate în România, străinii mai controlează încă 15-20% din terenurile arabile care sunt luate în arendă cu drept de preempțiune în cazul vânzării de către proprietarii români. Situatia este la fel de tragica in ceea ce priveste fondul forestier.

Ce agricultură fac străinii în România. Italienii: Brăila – orez, Banat – cereale. Danezii: Buzău, Teleorman, Timiş, Ialomiţa – ferme de vaci, horticultură. Olandezii: Arad, Giurgiu – ferme de vaci. Francezii: Călan, Bretea Mureşeană – cereale, floarea soarelui. (sursa: adevarul.ro) Citeste si: El este danezul care controlează mii de hectare de teren şi pădure în România. Vezi si: Noi vrem pamant, please

Impartirea terenurilor: #Romania incaseaza subventii agricole pe un total de 14.7 mil. de hectare, din care doar 10 mil.sunt arabile.
Romania are: #
1.08 mil. de fermieri inregistrati APIA, incluzand toate sectoarele de activitate (agricol, apicol, avicol, viticol, pomicultura cresterea animalelor si pasarilor…etc…adica toate sectoarele pentru care se primesc subventii) . #1.04 mil. de fermieri persoane fizice, care lucreaza doar terenurile aflate in proprietatea lor (deoarece pentru a arenda trebuie sa fi persoana juridical), cumuland in jur de 5.2 mil. ha. #40.000 fermieri persoane juridice (incluzand toate sectoarele agricole si cei aflati in Top 10 fermieri ai Romaniei si a persoanelor straine), care lucreaza terenuri aflate in proprietatea lor, arendate de la privat si concesionate din domeniul public sau privat al statului, cumuland 9.5 mil ha. #800.000 ha detinute de persoane straine, prin societati, avand in vedere ca ele nu se pot cumpara inca pe persoana fizica. #326.000 ha sunt detinute de doar 10 persoane (sau societatile lor).

Impartirea pe fermier sau societate: #fiecare fermier privat detine o medie de 5 ha. de teren. #fiecare persoana juridica (incluzand strainii si excluzand pe cei din Top 10), detine o medie de 230 ha. #fiecare din Top 10, detine o medie de 32.000 ha. Deci terenurile, grosso modo, sunt detinute in proportii egale, jumatate de micii fermieri persoane fizice si jumatate de marii fermieri.

Cand “cainii de la stana” se fac frati cu lupii ca sa devoreze oile. Cum s-a ajuns aici. Care sunt cauzele care au condus la acest jaf de proporții fără precedent în istoria României:

1. Politica sălbatică de sărăcire a poporului român. Politica constantă dusă în ultimii 23 de ani de către guvernele de sorginte bolșevică, care s-au permutat la conducerea țării, de sărăcire a populației, de împiedicare a formării clasei de mijloc și de ținerea agricultorilor într-o sărăcie și o dependență convenabilă din punct de vedere politic.

La acest lucru s-a ajuns prin: Lipsa unei minime strategii de dezvoltare a agriculturii. Clasa politică neobolșevică ilegitima, emanată din FSN-ul lui Iliescu, nimic altceva decât o grupare de crimă organizată cu valori kominterniste care a gustat din plin beneficiile tranziției și ale așa-numitei economii de piață, n-a avut niciun interes să guverneze in beneficiul poporului român. Acest lucru este de înțeles prin prisma faptului că acești neobolșevici nu sunt români (chiar dacă vorbesc bine limba română și au nume românești) si nu-i leagă nimic de acest popor. Singurul lor interes a fost să se mențină la putere în toți acești ani prin tot felul de vehicule politice care mai de care mai exotice, care mai de care mai ”de dreapta” sau mai de centru. Citeste si: Alba-neagra dreptei bolsevice din Romania. O scurta analiza a piticilor ghebosi “de dreapta”

Lipsa sentimentului apartenentei la acest popor i-a predispus sa se puna rapid la dispozitia marilor retele financiare de crima organizata, care urmaresc, dupa o metoda aplicat la nivel global, spolierea resurselor natiunilor si concentrarea lor in curtea unor structuri private transnationale, care n-au nimic de-a face cu vreun stat anume, fiind vorba eminamente de un mare grup piramidal, privat, de crima organizata transnationala care si-a propus preluarea ostila a resurselor lumii. Si, in buna masura reuseste in Africa si in Orientul Mijlociu. Romania este, insa, cel mia de succes “proiect” din Europa.

2. Preocuparea constantă pentru satisfacerea clienților politici, ajunși între timp în postura de mari latifundiari. Cu excepția marilor exploatații deținute de străini, megafermele din România sunt controlate de foști secretari de partid și securiști, care au avut acces privilegiat la fonduri pe filieră politică. Să ne amintim doar de creditele favorizate la defuncta Bancorex, și câte alte asemenea. Bineînțeles că printre ei au mai scăpat și foști directori de CAP, bișnițari și chiar tractoriști, personaje ”adaptate” la tranziția originală către economia de piață. Singurii care au lipsit de aici au fost țăranii români, care au trăit în acest timp de pe o zi pe alta, decapitalizați programatic.

3. Transformarea unei întregi generații de agricultori în căpșunari și exodul țăranilor. Sărăcirea extremă și programatică a micilor fermieri de către clasa politcă neobolșevică i-a făcut pe aceștia să ia calea străinătății pentru a putea supraviețui și a-și putea întreține familiile. În loc să pună pe picioare ferme în România și să poată trăi decent, aceștia s-a văzut nevoiți să culeagă, în condiții degradante și pe mai nimic, căpșunile spaniolilor sau ale nemților. Din păcate, cei care au plecat din satele românești au fost tinerii, adică chiar forța vitală a satului, o întregă generație fiind, astfel, ruptă de pământ. Astfel s-a ajuns ca țăranul să piardă proverbialul său simț al proprietății asupra pământului. Departe de țară, acești căpșunari sau țărani transformați în muncitori în construcții și badante au înstrăinat mult mai ușor pământul transmis din generație în generație. Cititi si: Raport şocant la Rimini: “Dar puteai să accepţi, şi-aşa voi româncele sunteţi toate curve”, Ziliere românce, sclave în Puglia: “Ca să nu-şi piardă locul de muncă, acceptă orice”, Patronul hotelului le ameninţa pe lucrătoarele românce, Romanca in Irlanda: ca sa fiu acceptata pretend ca sunt din Republica Moldova. La fel, bătrânii, dezumanizați și sărăciți în ultimul hal, au preferat să vândă pământul cu o mie de euro hectarul ca să mai supraviețuiască câțiva ani. Pentru că de muncit nu-l mai puteau munci, iar arenda pe care le-o ofereau bolșevicii latifundiari era de mizerie.

4. Haosul funciar programatic. Chiar dacă pare greu de crezut, în România, la 23 de ani de la lovitura de stat bolșevică, milioane de hectare de teren au proprietari incerți. În acești ani, niciun guvern neobolșevic nu a fost interesat de clarificarea statutului proprietăților agricole, astfel că nu a fost rezolvată încă problema cadastrului și nici înscrierea în cartea funciară pentru suprafețe mari de teren. De acest lucru se fac vinovați atât bolșevicii de la centru, cât și rețaua mafiotă a primarilor din teritoriu care, fie n-au avut nimic de câștigat din clarificarea dreptului de proprietate a țăranilor asupra terenurilor, fie confuzia le-a priit de minune și le-a permis să facă tot felul de abuzuri în beneficiul direct al nepoților, cumnaților și acoliților. Evident, deși acestă situație este de-a dreptul criminală, nimeni nu a fost tras la răspundere. Încă.

Comasare = Jaf Criminal. Mai mult, noul proiect “de comasare” a terenurilor agricole propus de Ministerul Agricultrurii este, de fapt, un proiect de stimulare a jafului terenurilor. Proiectul prevede, absolut halucinant, “un ajutor” suplimnetar de stat de 200 de euro la hectar pentru toti cei care decid sa instraineze pamantul. Asadar, unde este comas area si unde este jaful? Cat de mare poate sa fie perversiunea bolsevica si diferenta dintre declaratiile politice si actiunile politice?!

5. Refuzul creditării românilor de către sistemul bancar străin din România. Deși pare greu de crezut, pentru micii agricultori români, băncile cu capital străin din România nu pot, sau nu vor să ofere credite. Asta deși România “a împrumutat” de la FMI 25 de miliarde de euro din 2009 încoace și pentru ca aceste banci cu capital strain să-și poată diminua rezerva minimă obligatorie de la BNR și să poată repatria o parte din fonduri. Credite pe care românii le vor plăti cu vârf și îndesat.

Cu alte cuvinte, s-a aplicat reteta brevetata la nivel global de salvare a bancilor straine pe spinarea populatiei romanesti. Acele bănci care au fost lăsate de capul lor în perioada de boom economic și care au făcut profituri astronomice în România nu mai vor acum să-i crediteze pe români. Condițiile pentru creditare sunt atât de stufoase, garanțiile cerute sunt atât de aberante, iar birocrația atât de înfiorătoare, încât este practic imposibil pentru o exploatație mică sau medie să acceseze credite. Și atunci când acordă credite, băncile din România fac acest lucru la dobânzi aberante. Cititi si: Ce munte de acte iti cer bancile cand vrei sa cumperi teren pe credit

Pe de altă parte, puținii fermieri care au apucat să prindă vreun proiect cu fonduri europene sunt deja îndatorați până peste cap cu partea lor de finanțare, luată de regulă, de la bancă. Sau sunt plini de datorii pentru utilajele second-hand luate în rate ca să aibă cu ce să-și lucreze pământul. În aceste condiții nu este de mirare că 80-90% dintre fermierii români lucrează pe credit-furnizor, adică cumpără îngrășăminte, pesticide, ierbicide pe credit cu plata în rate, până la următoarea recoltă, dar la prețuri cam cu 30% mai mari decât prețurile de listă, cu banii jos. Pentru că altfel nu pot lucra nici așa.

Pe de altă parte, străinii care vin să cumpere terenuri în România au acces la credite cu dobânzi minime sau, pur și simplu, fără dobândă și pot garanta creditele chiar cu terenurile pe care le cumpără, lucru interzis romanilor de catre sistemul bancar “autohton”. Plus credite cu nemiluita în condiții extrem de avantajoase pentru investiții, retehnologizare, utilaje noi, etc. Cu alte cuvinte, un caz clar de concurență neloială pe care așa-zișii guvernați români și oficialii UE se prefac că nu-l văd. Vom vedea pentru cat timp…

6. Refuzul cu obstinatie a infiintarii unei banci pentru fermierii romani din filialele CEC din mediul rural. Fermierii mici și medii din România susțin că în acest moment sunt puternic decapitalizați și că statul ar fi înființat mai bine o bancă agricolă, după modelul celor constituite în perioada interbelică, în loc să aloce sute de milioane de euro pentru Fondul Mutual, o institutie de o candida inutilitate, dar scumpa. Numai ca acest demers s-ar opune intereselor bancilor straine, lucru de neconceput in Romania. Aceștia cred că acestă bancă, constituită cu ajutorul sucursalelor CEC din mediul rural, i-ar putea ajuta să intre în competiție loială cu străinii pentru că ar putea cumpăra și ei terenuri și utilaje la dobânzi mici.

În plus, ar putea să lucreze terenurile la prețuri mai mici cu plata pe loc și nu aproape exclusiv prin credit-furnizor pentru pesticide, ierbicide și îngrălăminte, soluție la care apelează acum mai toți fermierii. ”Fermierii români ar fi susținuți mai bine dacă s-ar înființa o bancă pentru agricultori după modelul Băncii Naționale a Țăranilor, înființată de Carol al-II-lea în anul 1938, prin care țăranii români puteau cumpăra pământ la dobânzi mici.

Prin acestă bancă micii agricultori ar putea cumpăra terenuri de până la zece hectare cu o dobândă, să zicem, de 4% pe douăzeci de ani, așa cum este în Occident. Cu ajutorul acestei bănci, fermierii și-ar putea cumpăra utilaje, sisteme de irigații, teren, și-ar putea face solarii, ar putea planta pomi, etc. În plus, ar putea fi asigurată cofinanțarea pentru fonduri europene în perioada 2014-2010”, a declarat pentru Agrointel, George Lazăr, vicepreședinte al Cooperativei Micilor Fermieri Argeșeni.

Agricultorii considera că soluția ar fi una facilă pentru guvern pentru că infrastructura ar putea fi realizată prin transferul unor unități ale CEC Bank. ”Acesta ar putea deveni o adevărată bancă de credit agricol românesc. I-am făcut această propunere lui Isărescu (Mugur Isărescu, guvernatorul BNR-n.r.) acum 3-4 ani dar nu s-a ales nimic de ea. Sucursalele CEC din mediul rural ar putea fi cedate pentru acestă bancă nouă care să dea credite cu dobândă mică. În plus, având în vedere că populația de la țară este îmbătrânită, s-ar putea creea un sistem care să permită transferul acestor credite către copiii fermierilor”, a adăugat Lazăr.

În plus, cred fermierii, guvernul trebuie să aibă fonduri și pentru acest proiect, de vreme ce s-a găsit finațare pentru Fondul de Garantare. ”Așa cum au avut bani să dea 300 de milioane de euro pentru Fondul de Garantare ar trebui să găsească 300 de milioane de lei și pentru acestă bancă, mult mai utilă pentru fermieri decât acest fond”, a punctat Lazăr. Ideea este îmbrățișată cu entuziasm și de alți agricultori care vin cu propriile idei care mai de care mai inedite.

”Este nevoie urgentă de crearea unui fond de cofinațare, pe principiul ”Prima Casă” pentru care garanția să fie afacerea în sine și la minister (Ministerul Agriculturii -n.r.) și la bancă. În felul acesta nu vom mai avea parte de condiții care mai de care mai ciudate. Acum banca nu mai trebuie decât să pună condiția de înălțime să aibă solicitantul, că în rest le cere pe toate”, susține Ion Cioroianu, președintele Asociației Fermierilor din România (AFR).

Dacă dobânzile ar fi ca în Occident, fermierii spun că ar apela imediat la serviciile acestei bănci. ”Este o idee excelentă pentru că știe omul că se poate dezvolta și că poate rambursa creditele la un moment dat. Cu condița ca dobânda să fie mică. Uitați că în Germania e de 2-3% sau că în Albani, de exemplu, TVA-ul este mai nimic. În acest fel agricultorii și-ar putea cumpăra utilaje, terenuri și ar putea face lucrările la momentul potrivit. În agricultură trebuie să fii rapid, să faci lucrările la timp și să ai tot ce îți trebuie la timp pentru că altfel pierzi producție”, este de părere Cristian Vlaicu, un agricultor din Mehedinți.

Înființarea unei astfel de bănci, chiar dacă, oarecum tardivă, ar relansa agricultura românească și ar stopa vânzarea terenurilor către străini, cred agricultorii. ”Nu avem bani să cumpărăm pământ. Singura șansă pentru țărani este banca. Numai că noi plătim o dobândă de 10%, iar un austriac una de 3%. Și, chiar și așa nu ne dă nimeni credite. Nu avem nicio soluție. Capitalul e în mâna lor. Nu ne mai vedem viitorul. Tocmai pentru că nu pot lua bani din bănci, 80% dintre fermieri apelează la credit furnizor pentru pesticide, semințe, etc. În aceste condiții, de unde să aibă bani ca să cumpere pământ?”, Daniel Ciobanu, președintele Asociației Producătorilor Agricoli din Bacău.

Nu numai că nu pot să cumpere terenuri, dar românii vor fi forțați indirect să vândă, susțin fermierii din Călărași. “Riscul ca agricultorii români să vândă e mai mare de la an la an astfel încât, până la urmă, omul să fie forțat să-l vândă. Vin cei de afară cu susținere din partea statelor lor care le dau credite cu dobândă de 1%, fără dobândă sau chiar fonduri nerambursabile ca să cumpere terenuri în România”, susține Ion Ciulinaru, un agricultor din Călărași.

Banca Țărănească, cu sediul în București pe strada Academiei, avea, în momentul înființării, un capital social de 60 de milioane de lei. Cititi si: Agricultorii romani vor o banca a lor formata cu filialele CEC de la tara

7. Statul mimează implicarea prin Fondul de Garantare. Peste tot în lume, statele își sprijină proprii cetățeni ca să devină prosperi și independenți. Statul român face, însă, notă discordantă prin politicile sale criminale de spoliere a propriilor cetățeni. La noi Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR-IFN) are exclusiv doua scopuri care n-au nicio legătură cu finațarea fermierilor români.

Primul, și cel mai important pentru bolșevici, este acela de a oferi un serviciu bine plătit din bani publici clienților politici, amantelor și nepoților, iar cel de-al doilea, finanțarea clicilor bolșevice locale, cu alte cuvinte a unor minoritati pe care se poate conta la următoarele alegeri. Fermierii români n-au loc pe niciunde în aceste scheme de finanțare, cu atât mai mult cu cât condițiile de finanțare impuse nu pot fi indeplinite de niciun IMM din România de astăzi.

Pe de altă parte, fondurile de garantare ale străinilor le dau bani cu nemiluita, cu singura condiție să fie cetățean al statului respectiv, pentru a coloniza în voie țări conduse de bolșevici alogeni precum este, din nefericire, România. Să luam doar exemplul SACE, fondul de garantare al statului italian pentru colonizarea Europei Centrale și de Est, mai precis SACE Central & Eastern Europe. Organismul de garantare SACE, deținut integral de statul italian asigură până la 85% din valoarea creditelor acordate fermierilor italieni din România și din alte țări bananiere pentru achiziția de terenuri, utilaje și input-uri. Fără garanții materiale și fără credite bancare!

În plus, orice companie cu acționariat italian din România poate accesa linii de creditare pentru dezvoltarea ctivității proprii. Ca să nu mai vorbim despre acoperirea în proporție de 10% a scrisorilor de garanție pentru participarea la licitații. Organismul de garantare are un capital propriu de 6 miliarde de euro și o expunere pe România de 446 milioane de euro.

Așadar, unde este concurența loială?! Cu alte cuvinte, statul bolșevic român și cel colonizator italian au făcut schimb de populații – muncitori în construcții, badante, prostituate și șuți români în Italia, la schimb cu prosperi “oameni de afaceri” italieni pe banii statului italian, transplantați în România. Evident, fondul de garantare italian nu este un caz izolat. La fel își ajută proprii cetățeni și danezii și nemții și spaniolii. Până și grecii…

8. Mascarada subvenției UE – factori de pauperizare. Un element semnificativ de concurenta neloiala este subventia UE pe care fermierul roman o primeste comparativ cu fermierii occidentali cu care, cel putin teoretic, ar trebui sa intre in competitie.

Desi logic ar fi fost, pentru a se asigura o concurenta loiala in UE si, implicit, o constructie sustenabila pe termen mediu si lung, ca fermierii din statele sarace sa primeasca o subventie mai mare decat cei din statele bogate, pentru a-i ajunge din urma si a se omogeniza astfel sistemele agricole, potrivit reglementarilor UE se intampla exact invers – fermierii bogati din Occident primesc subventii de patru-cinci ori mai mari!? decat cei din centrul si estul Europei, crescand, astfel, si mai mult decalajul dintre agriculturile statelor membre UE si fiind incurajata o concurenta neloiala atroce.

Cand li se reproseaza acest lucru, oficialii romani ridica din umeri si spun ca asa “s-a negociat”. Destul de impersonal si nesatisfacator, asa ca trebuie amintit ca “negocieirile” pentru subventiile europene au avut loc in timpul guvernarii Calin Popescu Tariceanu (29 dec. 2004-22 dec. 2008), cand la ministerul Agriculturii toceau scaunul de ministru domnii Gheorge Flutur si Dan Motreanu, iar la Integrare Europeana erau ministri Ene Dinga si pupila presedintelui, doamna Anca Boagiu(sic!).

In treacat fie spus, desi domnul Dan Motreanu este pe lista de asteptare pentru a fi judecat, mai devreme sau mai tarziu, pentru inalta tradare, nu se poate abtine sa nu deplanga astazi, din fotoliul sau de europarlamentar, soarta tragica in care se afla agricultorul roman. Cu alte cuvinte, nici usturoi n-a mancat, nici gura nu-I miroase. Ridicol si, aparent, greu de crezut. Vezi AICI.

Mai mult, masonul Dacian Ciolos, “romanul” de la Agricultura de la CE, in loc sa sustina cauza romanilor si sa-i deranjeze putin pe sefii lui, incearca sa-i manipulaze tot pe bietii romani. Cititi aici: Comisarul European pentru agricultura explica de ce nu trebuie sa se simta discriminati fermierii romani

Teoretic, un fermier roman ar trebui sa primeasca o subeventie de 191 de euro la hectar (vezi graficul alaturat). Cu toate acestea, fermierii se plang ca, in acest an, au luat doar 139 de euro pe hectar(cu tot cu contributia din partea statului), adica, de departe, cei mai putini bani primiti de fermierii din UE. Pentru comparatie, bulgarii primesc 320 de euro la hectar iar ungurii 420 de euro la hectar, adica dublu. Asadar, nu se pot invoca motive care tin de un anumit tip de sol sau de o anumita zona geografica. Din pacate pentru noi, ca si in alte cazuri antologice la nivel mondial (de exemplu Bechtel, RMCG, Chevron sau OMV-Petrom, ca sa le amintim pe cele mai flagrante) este vorba doar de coruptie la nivel inalt, inalta tradare, jaf programatic si ostilitate extrema la adresa romanilor. Pur si simplu, si nimic mai mult sau mai putin. Campionii subventiilor sunt Malta – 1.526 euro la hectar, Grecia – 709 euro la hectar, Olanda – 529 euro/ hectra si Slovenia – 526 euro/ hectar. Marile tari ale UE primesc, de asemenea, subventii consistente – Italia – 456 euro, Germania – 428 euro, Austria – 403 euro. La aceste sume se dauga contributii suplimentare serioase ale statelor respective, lucru care nu se intampla in Romania.

Concluzia este simpla: UE a creat in mod deliberat un cadru viciat de functionare al agriculturii in zona Euro, in care concurenta neloiala este principalul atribut. In aceste conditii de subfinantare crunta, nu este de mirare ca, desi avem printre cele mai bune terenuri din Europa, iar forta de munca lucreaza aproape gratis, comparativ cu tarile UE, Romania importa cea mai mare parte a produselor agricole consumate pe piata interna, fapt care demonstreaza o situatie profund impotriva naturii, “agricultura” romaneasca fiind in pragul unei implozii iminente. Pentru a vedea cat da si cat primeste Romania la/din bugetul UE sub forma de subventii, consultati acest calculator interatctiv AICI.

Chiar si banii acestia de mizerie ajung tot la clicile bolsevice. Aproximativ 1% dintre cei peste un milion de fermieri primesc jumătate din totalul subvenției pe care Comisia Europeană o acordă agricultorilor din România, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, la o conferința organizată de Mediafax. ”Doar 1% dintre fermieri primesc 50% din totalul sprijinului de la Uniunea Europeană. Adică, din sprijinul de 1,4 miliarde de euro pentru 2013, jumătate, circa 700 de milioane de euro se duc către marile exploatații”, a arătat Constantin. El a precizat că numărul exploatațiilor cu suprefețe cuprinse între unul și cinci hectare este de 850.000. În perioada 1 martie – 26 aprilie 2013, au fost depuse, în cadrul campaniei de primire a cererilor de sprijin pe suprafaţă în anul 2013, un număr de 753.168 cereri de plată, pentru o suprafaţă de aproximativ 4,3 milioane hectare, informează Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) intr-un comunicat de presă.

9. Mascarada fondurilor europene. Asa-numitul ajutor pentru fermieri adus de posibilitatea accesarii de fonduri europene nu este altceva decat o crunta utopie. Cel putin pentru micii fermieri romani care ar trebui sa fie coloana vertebrala a agriculturii romanesti. Fondurile europene, pur si simplu, nu pot fi accesate de catre fermierii mici sau medii, fara conexiuni politice, si “se scurg” de ani de zile pe aceleasi filiere bolsevice in toate judetele tarii. Iar “statul” n-are niciun inters sa schimbe acesta stare de lucruri. Ba din contra! Până la data de 16 august 2012, de pildă, au fost depuse 133.056 de proiecte, cu o valoare totală de 16.744,33 milioane de euro, deci cu 67% mai mult decât fondurile alocate – 10.015 milioane de euro, potențialii beneficiari manifestând un mare interes pentru programul FEADR. Cu toate acestea, gradul de absorbție raportat la plățile efectuate este de doar 39,5%.

Principalele cauze ale blocarii/ drenarii catre clientela politica a fondurilor europene. Feudalizarea fondurilor europene. Fermierii acuză existența unui sistem ”de tip feudal” la nivelul județelor, care drenează fondurile doar către marii fermieri, mereu aceeași, care au relații politice. De altfel, chiar oficialii Băncii Naționale a României au atras recent atenția asupra pericolului ”feudalizării” fondurilor europene în România, prin crearea unor adevărate filiere prin care autoritățile județene dirijează acești bani către clientela politică. De vină pentru acestă situeșie ar fi lipsa unui sistem eficient de absobție a fondurilor, care favorizează mai mult consultanții, dar și selecția defectuoasă a proiectelor.

”Fondurile europene sunt câștigate mereu cam de aceeași în fiecare județ. Multe dosare sunt declarate neeligibile, chiar dacă rămân bani. Nu există un sistem de monitorizare a celor care își fac treaba defectuos sau cu rea-voință”, este de părere Daniel Ciobanu, președintele Asociației Producătorilor Agricoli din Bacău. El cataloghează drept ”utopică” tentativa de accesare a fondurilor UE de către micii fermieri. Fondurile europene sunt destinate, cu precădere, marilor agricultori care dețin complexe integrate, au conexiuni politice și pot accesa mai multe linii de finanțare.

”Accesarea fondurilor europene este o utopie pentru micii fermieri români. La noi, fermierul este obligat să alerge pe la instituțiile statului pentru tot felul de documente iar apoi să scoată bani din buzunar pentru consultanți. Există deja o adevărată castă a consultanților, o adevărată industrie, dezvoltată tocmai pentru că statul a refuzat să se implice în simplificarea procedurilor”, adaugă Ciobanu. Nici daca raman bani, nu exista fonduri pentru micii fermieri. ”Fondurile europene sunt câştigate mereu cam de aceeaşi în fiecare judeţ. Multe dosare sunt declarate neeligibile, chiar dacă rămân bani. Nu există un sistem de monitorizare a celor care îşi fac treaba defectuos sau cu rea-voinţă”, a mai spus Ciobanu.

Coruptia crasa a functionarilor care gestioneaza fondurile europene. Fermierii susțin că sistemul de accesare a fondurilor europene pentru fermierii mici și medii, fără conexiuni politice este unul ”utopic”. Ei acuză funcționarii care getionează dosarele pentru proiecte cu fonduri UE că le caută în permenență nod în papură și că nu mișcă un deget dacă nu primesc anumite sume de bani. Aceste plăți se daugă celor cu consultanții pentru întocmirea proiectelor, de multe ori, aflați într-o relație strânsă cu funcționarii care gestionează dosarele, cărora le revin aproximativ 30% din valoarea proiectelor, susțin agricultorii. ”Sistemul de accesare a fondurilor europene este unul mafiot. Gestionarii proiectelor de la APDRP nu mișcă un deget dacă nu sunt unși în permanență cu 1.000 – 2.000 de euro pe lună. Dacă te duci cu dosarul și nu le dai bani îți pun bețe-n roate la fiecare pas. Că de ce este ștampila în stânga și nu e în dreapta, ce de ce nu e aia, de ce nu e ailaltă, etc. Funcționarii trebuie unși în permanență ca să iasă proiectul. Asta, pe lângă banii dați consultanților”, susține Florin Ciobanu, președintele Asociației Tinerilor Fermieri din județul Olt.

Slaba instruire a functionarilor, in multe cazuri nepoti si amante. Slaba instruire și fuga de răspundere a unora dintre angajații APDRP, de altfel, printre cel mai bine platiti functionari publici din Romania, aspecte constatate de autorităţi în urma unor verificări, reprezintă o altă problemă cu care se confruntă beneficiarii. Procedurile de lucru, în mare parte interpretabile, sunt aplicate astfel încât să fie aleasă cea mai dezavantajoasă soluție pentru beneficiar. În alte cazuri, experții însărcinați cu aplicarea acestor proceduri nici măcar nu înţeleg logica în care ar trebui să funcționeze sistemul. Normele sunt aplicate de către oameni care nu le înțeleg și care abuzează de poziția în care se află, iar beneficiarii ajung deseori în situații absurde.

De asemenea, este de notorietate faptul că multe proceduri sunt interpretate diferit în funcție de fiecare centru regional și oficiu județean în parte. Nu există coerență la nivel național în ceea ce privește aplicarea acestor proceduri și fiecare autoritate locală are propria variantă. Agricultorii români apreciază că adevărații beneficiari ai fondurilor europene sunt, de fapt, funcționarii publici și consultanții, care au format, în timp, o adevărată castă și derulează o adevărată ”industrie” a fondurilor europene. Fermierii susțin că există firme de consultanță care au zeci, dacă nu chiar sute de angajați, deținute de multe ori de apropiați sau chiar de rude ale funcționarilor publici care gestionează dosarele.

Ei spun că s-a ajuns în acestă situație din cauza lipsei de implicare a statului, care nu a făcut nimic pentru a simplifica acestă birocrație. În acest fel, susțin agricultorii, a fost denaturat însăși scopul programelor europene pentru agricultură.

Industria consultantei. Firmele private de consultanta, detinute de functionarii statului sau in relatii de afaceri cu acestia. Miza: procentul de 30%. In Romania, s-a dezvoltat, în timp, o adevărată industrie a consultanţei pentru accesarea de fonduri europene, care a denaturat chiar scopul programelor europene pentru agricultură. ”La noi, fermierul este obligat să alerge pe la instituţiile statului pentru tot felul de documente iar apoi să scoată bani din buzunar pentru consultanţi. Există deja o adevărată castă a consultanţilor, o adevărată industrie, dezvoltată tocmai pentru că statul a refuzat să se implice în simplificarea procedurilor. Am ridicat această problemă la o conferinţă şi imediat mi-a sărit în cap un consultant pe proiecte europene. Mi-a zis apoi că are 60-70 de angajaţi şi că face proiecte pe bandă rulantă. Consultanţii, nu fermierii sunt adevăraţii beneficiari ai fondurilor europene pentru că percep comisioane de până la 30% din valoarea proiectului”, adaugă Ciobanu.

Durata mare de aprobare si conditii multe, imposibil de indeplinit. Între depunerea proiectelor și semnarea contractelor de finanțare trece de multe ori o perioadă extrem de lungă, timp în care condițiile de realizare a investiției se modifică, prețurile utilajelor, valoarea investițiilor imobile fluctuând într-un sens sau altul. Adaptarea proiectului la noile condiții ale pieței necesită de obicei realocări între capitolele bugetare, acțiune greoaie, mare consumatoare de timp. Corupția este generalizată și nu ține cont de particualaritățile proiectului, susțin fermierii. De acest lucru s-a convins și un agricultor din Călărași care a așteptat aproape cinci ani cu speranța că-și poate cumpăra două tractoare noi cu fonduri UE.

”Nu mai fac proiecte europene în viața mea. Am aplicat încă din 2008 cu două proiecte, de 150.000 și 300.000 de euro pentru achiziția de utilaje agricole și abia acum am aflat că nu primesc niciun ban, că proiectele sunt, cum au zis ei, eligibile, dar fără finanțare. Nu știu cum vine treaba asta. Până la urmă mi-am retras banii pe care-i țineam blocați de ani de zile și mi-am luat două tractoare second-hand”, a declarat Costel Loloț, un agricultor care lucrează 700 de hectare de teren la Jegălia, județul Călărași. Nici pentru realizarea micilor ferme situația nu este diferită.

”Am un prieten care a vrut să-și facă o fermă de găini cu bani de la UE. A luat 50% bani din bancă și urma să primească cealaltă parte de 50% din fonduri UE. Numai că și-a dat seama că ar fi rămas cu banii blocați 2-3 ani de zile și că s-ar fi chinuit cu tot felul de acte, garanții, avize, etc. Așa că s-a descurcat cum a putut și toamna ferma era gata, iar din iarnă a și început producția și astfel a putut să plătească datoria la bancă. Așa că nu este foarte rentabil un proiect cu fonduri UE. Unde mai pui că peste 20% din banii pentru proiectele cu fonduri UE se pierd printre degete”, a declarat Radu Taus, un agricultor care cultivă 80 de hectare de sfeclă în județul Brașov.

Un alt fermier trezit brusc la crunta realitate a fondurilor europene a fost Cristian Vlaicu, care lucrează 400 de hectare de teren la Dârvari, în județul Mehedinți. Acesta a vrut să acceseze fonduri UE pentru construcția unei fabricuțe cu care să-și valorifice paiele rămase după recoltare. ”Nici nu se pune problema să poți lua bani de la bancă, iar de fonduri europene nici nu poate fi vorba. Este atâta birocrație, atâtea condiții, atâtea norme încât vezi banii, dar nu poți ajunge la ei. Trebuie să fii în zonă defavorizată, să fie start-up, să ai sub 40 de ani, etc ”, spune Vlaicu.

Cofinantarea privata, un alt obstacol in calea beneficiarilor privati ai proiectelor FEADR. ”Fondurile europene nu pot fi accesate de fermierii mici sau medii. Este o iluzie. Începi să demarezi proiectul 1-2 ani iar apoi constaţi că nicio bancă nu-ţi finanţează partea ta de 20-30%. Apoi, consultantul trebuie plătit chiar dacă tu nu ai certitudinea că proiectul este eligibil. Clauzele de eligibilitate se schimbă mereu. De exemplu, îţi cer instalaţii de udare, chiar dacă nu există sistem de irigaţii în zonă. Sau, îţi cer moară chiar dacă proiectul tău n-are legătură cu producţia finală. Eu nu conosc cazuri de fermieri mici care să fi avut succes cu fondurile europene”, a declarat pentru Agrointel, Ion Mănăilă, preşedintele Asociaţiei de Marketing şi Consultanţă Agricolă ”ASOMAR” Teleorman.

Cel mai utilizat document pentru dovedirea capacității şi surselor de cofinanţare este scrisoarea de confort angajantă, emisă conform protocolului semnat de către băncile emitente cu Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, având de obicei un termen de valabilitate de 120 zile. Multe bănci au, însă, proceduri greoaie în ceea ce privește analiza și emiterea scrisorii de confort, ceea ce a pus de multe ori în pericol însăși depunerea cererii de finanțare, solicitantul neputându-se încadra în sesiunea de depunere. Pe de altă parte, sesizând oportunitatea unor câștiguri, emit scrisori de confort în schimbul unui comision, fără o analiză reală a proiectului. De obicei, după selectarea proiectului pentru finanțare de către APDRP, banca nu este interesată de finanțarea acestuia, multe proiecte rămânând neimplementate, ceea ce conduce la un grad scăzut de absorbție reală a fondurilor. Caracterul așa-zis angajant al scrisorii de confort este mai mult un aspect pur teoretic, fără implicații reale, băncile rezervându-și dreptul de a nu acorda creditul solicitat, fără a fi nevoite să prezinte un motiv concret al refuzului.

În alte cazuri, chiar criteriile de punctaj reprezintă cauze indirecte ale ratei scăzute de absorbție. Mulţi dintre solicitanți, promovați prin criteriile de selecție, sunt cei care au cele mai puține șanse în obținerea creditelor pentru acoperirea cofinanțării private, dată fiind reticența sectorului financiar-bancar de a acorda start-up-urilor de exemplu, credite de investiții. Toate acestea au loc în detrimentul solicitanților cu potențial și vechime în activitate, care ar fi avut acces mult mai ușor la sursele financiare necesare implementării proiectelor. Drd. Alexandru SIN, USAMV, București

Proiectele standard pentru fermieri, refuzate cu obstinatie de catre Ministerul Agriculturii. Fermierii au dat exemplul tarilor din vestul Europei unde statul finanțează rețele de birouri de consultanță care se ocupă gratis de întocmirea unor proiecte standard pentru fermieri în funcție de marimea suprafețelor deținute, de culturile semănate sau de numărul de animale crescute în ferma respectivă. Accesarea fondurilor europene este o utopie pentru fermierii români. La cum arată sistemul acum, ai nevoie de foarte mulţi bani pentru a te gândi să accesezi fonduri UE.

În Spania, de exemplu, lucrurile stau cu totul altfel. Ei au nişte proiecte standard pentru micii fermieri. Venea omul şi zicea: am cinci hectare de teren şi o vacă. La ce proiect m-aş putea încadra? Și autoritatea de acolo îi făcea toate actele pe loc, nu trebuia să mai alerge pe la zeci de instituţii pentru tot felul de documente”, a declarat pentru Agrointel Daniel Ciobanu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Bacău. Cititi si: Fermierii acuza: sistemul de accesare a fondurilor europene este unul de tip mafiot, Fondurile europene pentru fermieri, o dulce himera, Cine blocheaza absorbtia fondurilor europene

10. Refuzul de a promova o legislație restrictivă și absența unui organism românesc cu drept de preempțiune la achiziția terenurilor. “Pozitia ministrulului Agriculturii”. Pacaliciul plantat de Felix la Ministerul Agriculturii s-a remarcat in ultimul an prin doua atitudini cu privire la vanzarea terenurilor – pe de-o parte a incercat sa minimalizeze fenomenul catalogandu-l drept “subiect de presa”, sau sa treaca sub tacere problema, iar, cand acest lucru nu a mai fost posibil, a invocate “greaua mostenire”, lipsa masurilor care trebuiau adoptate de predecesorii sai si faptul ca “este prea tarziu, ca nu se mai poate face nimic”. Numai ca pentru alte tari precum Ungaria, Bulgaria, Polonia, nu este “prea tarziu”. Pentru aceste tari nu este “prea tarziu” nici sa impuna restrictii la nivel local pentru orice strain ar incerca sa cumpere teren. Cititi si: Strainii nu vor avea nicio piedica in a ne cumpara ogoarele. Ministrul: este prea tarziu sa mai facem ceva

România este singura țară din Uniunea Europeană care nu și-a luat nicio măsură de protecție. Este mai mult decât evident că lipsa reglementărilor care să descurajeze cumpărarea terenurilor de către străini este un caz clar de trădare a intereselor naționale și de înstrăinare a resurselor țării de către clica bolșevică aflată la putere. Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia și Slovacia sunt țările Uniunii Europene care au obținut de la Comisia Europeană o prelungire a perioadei de tranziție și, implicit, a amânării momentului liberalizării pieței terenurilor agricole și forestiere. Cu toate acestea, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin a afirmat în nenumărate rânduri că România nu poate face nimic în acest sens ”pentru că așa s-a negociat”.

Cititi si: Constantin: Nu s-a facut nimic pentru protejarea terenurilor agricole dupa liberalizarea pietei, Jaful terenurilor arabile ale Romaniei. Daniel Constantin, cel mai slab manipulator al Varanului, sau cum se aburesc romanii in vreme ce strainii le cumpara terenurile de sub ei, Exterminarea micului fermier in varianta Ponta & clica de asasini economici. De ce trebuie sa-i tratam pe neobolsevici ca pe teroristi

Recent, asa-numitul ministru al Agriculturii declara senin, ca si cum asta l-ar absolvi de orice vină, următoarele: “Din anul 2007, odată ce am devenit stat membru al UE, societăţile care s-au înfiinţat în România de către străini au putut cumpăra terenuri agricole. Aceasta chestiune se ştia încă din 2005, când s-a semnat tratatul de aderare, că se va liveraliza piaţa funciară, şi vă reamintesc că până acum nu s-a luat nicio măsură de toate guvernele precedente”, a spus Daniel Constantin care, bineînțeles, nu a luat nicio măsură pentru curățarea mizeriilor prietenilor lui bolșevici pentru că lui îi place să fie ministru doar pentru că are scaun moale de piele neagră.

Ce zic fermierii despre criminalii platiti sa deschida usa de la stana de la Ministerului Agriculturii. Fermierii români susţin că, deşi a mai rămas mai puţin de un an până la deschiderea pieţei terenurilor către străini, Ministerul Agriculturii nu a luat nicio măsură de protecţie, deşi toate statele europene fac acest lucru.

”În Germania sau Franţa, de exemplu, reglementările cu privire la cumpărarea terenurilor sunt atât de severe încât, de fapt, nu poţi cumpăra niciun metru pătrat de teren. Fiecare ţară are o agenţie care reglementează vânzarea terenurilor care impune o serie de preemţiuni. Restricţiile merg până acolo încât, reglementările naţionale foarte stricte sunt dublate de condiţiile draconice impuse de autorităţile locale. În Polonia, de exemplu, reglementările naţionale şi cele locale se împletesc între ele, astfel încât nu ai nicio şansă să cumperi teren acolo. Avem un exemplu recent. Între Germania şi Elveţia există un acord de liber schimb. Recent, o exploataţie elveţiană s-a extins peste graniţă, arendând 2,5 hectare de teren în zona germană. Nu mai puţin de trei instanţe germane au anulat actul de închiriere motivând că firma elveţiană nu plăteşte taxe în Germania. Asta înseamnă protecţia pământului. Se pot impune şi la noi condiţii restrictive străinilor, dar nu se doreşte. Autorităţile susţin că înstrăinarea terenurilor este doar un subiect de presă, a continuat Ciobanu.

El a mai arătat că ungurii au invocat principiul egalităţii de şanse în relaţia cu străinii pentru a prelungi cu trei ani data la care se va face liberalizarea terenurilor. În plus, au înăsprit legislaţia, astfel că, în ţara vecină se poate face chiar închisoare pentru vânzarea terenurilor către străini. Premierul Ungariei, Viktor Orban a declarat recent, invocând legislaţia protecţionistă din Austria şi Germania, că va proteja terenurile cultivabile de speculatori şi bancheri şi va favoriza deţinerea de terenuri de către exploataţiile agricole mici şi mijlocii, în detrimentul celor mari”. De asemenea, legea va permite şi “recuperarea terenurilor furate prin contracte de achiziţie dubioase”.

La rândul său, Ilie Popescu, un agricultor din Olt, susţine că invocarea principiului neimplicării statului în acestă problemă esenţială este o dovadă de rea-voinţă din partea Ministerului Agriculturii. El consideră că nu este vorba de o simplă problemă de piaţă liberă şi că statul trebuie să intervină legislativ.

Pe de altă parte, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, declara la sfârşitul anului trecut, că nu le vom putea interzice străinilor să cumpere terenuri agricole în România. “Din 2014, piaţa terenurilor agricole se va liberaliza, conform tratatului de aderare la Uniunea Europeană pe care îl avem semnat şi pe care nu putem face modificări, pentru ca asta ar însemna ratificarea eventualelor amendamente de toate cele 26 de state membre şi nu avem garanţia că se poate face acest lucru”, declara Constantin.

Spre deosebire de alte ţări europene, României şi Bulgariei le lipseşte articolul şapte din tratat cu privire la circulaţia terenurilor. Dacă nouă ni se impune să deschidem piaţa terenurilor agricole pentru străini de la 1 ianuarie 2014, nu aşa au stat lucrurile şi la alţii. Croaţilor (n. red.- Croaţia este în curs de aderare la UE) li s-a permis să prelungească tranziţia către liberalizarea pieţei terenurilor cu încă trei ani printr-o simplă notificare a Comisiei Europene.

La fel şi în cazul Ungariei, care a notificat CE şi a fost prelungit termenul (n.red. -,ungurii au anunţat chiar că vor să interzică achiziţia de terenuri de către străini). Polonezii aveau negociat deja pe 12 ani de la aderare, până în 2016, deci n-au avut nevoie să notifice. Evident, in conditiile in care marilor rechini imobiliari din lume li se vor inchide usile in nas peste tot prin Europa, se vor revarsa toti in Romania.

11. Niciunde in Europa, strainii nu pot cumpara, in realitate, pamant arabil. Vă reamintim faptul că niciunde în Europa străinii nu pot cumpăra teren arabil. În unele state reglementările centrale se împletesc cu condițiile impuse la nivel local, astfel că este practic imposibil pentru un străin să dețină teren arabil în țări precum Germania, Italia, Franța, Polonia, etc. În Ungaria, leagea este chiar mai strictă și prevede pedepse cu închisoarea pentru cei care vând teren străinilor.

Ungurii au invocat recent principiul egalităţii de şanse în relaţia cu străinii pentru a prelungi cu trei ani data la care se va face liberalizarea terenurilor. În plus, au înăsprit legislaţia, astfel că, în ţara vecină se poate face chiar închisoare pentru vânzarea terenurilor către străini. Premierul Ungariei, Viktor Orban a declarat recent, invocând legislaţia protecţionistă din Austria şi Germania, că va proteja terenurile cultivabile de speculatori şi bancheri şi va favoriza deţinerea de terenuri de către exploataţiile agricole mici şi mijlocii, în detrimentul celor mari”. De asemenea, legea va permite şi “recuperarea terenurilor furate prin contracte de achiziţie dubioase”.

În Germania sau Franţa, de exemplu, reglementările cu privire la cumpărarea terenurilor sunt atât de severe încât, de fapt, nu poţi cumpăra niciun metru pătrat de teren. Fiecare ţară are o agenţie care reglementează vânzarea terenurilor care impune o serie de preemţiuni. Restricţiile merg până acolo încât, reglementările naţionale foarte stricte sunt dublate de condiţiile draconice impuse de autorităţile locale. În Polonia, de exemplu, reglementările naţionale şi cele locale se împletesc între ele, astfel încât nu ai nicio şansă să cumperi teren acolo.

Avem un exemplu recent. Între Germania şi Elveţia există un acord de liber schimb. Recent, o exploataţie elveţiană s-a extins peste graniţă, arendând 2,5 hectare de teren în zona germană. Nu mai puţin de trei instanţe germane au anulat actul de închiriere motivând că firma elveţiană nu plăteşte taxe în Germania. Asta înseamnă protecţia pământului chiar în interiorul Uniunii Europene.

12. Înaltă trădare străvezie, ușor de probat. Agentii de infuenta de la conducerea Romaniei. Toți miniștri care au frecat cu șezutul fotoliile de piele de la Agricultură se fac vinovați de înaltă trădare pentru facilitarea înstrăinării pământului României și promovarea unor măsuri ostile agricultorului român, și în final, sărăcirea acestuia și crearea unor situații evidente de concurență neloială în raport cu străinii. Vorbim aici de numiții Ilie Sârbu(alias tata socru), Dan Motreanu, Valeriu Tabără, Stelian Fuia și, mai nou, Daniel Constantin.

Aceștia se fac vinovați de încălcarea Art. 135, alin. 2 din Constitutia Romaniei care stipulează clar că ”STATUL TREBUIE SĂ ASIGURE PROTECȚIA CONCURENȚEI LOIALE și CREAREA CADRULUI FAVORABIL PENTRU VALORIFICAREA TUTUROR FACTORILOR DE PRODUCȚIE, respectiv PROTEJAREA INTERESELOR NAȚIONALE ÎN ACTIVITATEA ECONOMICĂ și EXPLOTAREA RESURSELOR NATURALE ÎN CONCORDANȚĂ CU INTRERESUL NAȚIONAL.

Articolul 135 Economia (1) Economia Romaniei este economie de piata, bazata pe libera initiativa si concurenta. (2) Statul trebuie sa asigure: a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie; b) protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara;
c) stimularea cercetarii stiintifice si tehnologice nationale, a artei si protectia dreptului de autor; d) exploatarea resurselor naturale, in concordanta cu interesul national; e) refacerea si ocrotirea mediului inconjurator, precum si mentinerea echilibrului ecologic; f) crearea conditiilor necesare pentru cresterea calitatii vietii; g) aplicarea politicilor de dezvoltare regionala in concordanta cu obiectivele Uniunii Europene.
Mai mult ca sigur că acest articol este unul care-i deranjează foarte mult în acest moment și, foarte probabil, va suferi ceva schimbări la preconizata modificare a Constituției.

Trebuie precizat că acesti tradatori de tara enumerati mai sus s-au remarcat prin faptul că au minimalizat sau chiar au încercat să acopere problema jafului terenurilor arabile ale românilor și că au catalogat acest subiect drept ”unul de presă”. Mai mult, aceștia și-au manifestat în nenumărate rânduri satisfacția că străinii cumpără pe rupte terenuri în România, venind cu argumentul că aceștia vor veni cu tehnologie nouă(sic!), lucru care, evident, nu este la îndemâna românilor sărăciți în ultimul hal.

Gasca lui Soros nu vrea pedeapsa cu moartea si arme pentru romani. In aceste conditii, nu este de mirare, ca n-au prea avut efect doua propuneri care exprima gradul de disperare al romanilor – reintroducerea pedepsei cu moartea si liberalizarea armelor de foc. Cristian Pairvulescu si restul gastii lui Soros, acesti lupi paznici la oi pusi sa modifice Constitutia Romaniei ne spune senin ca aceste propuneri nu pot fi luate in seama pentru ca, potrivit Constitutiei, “restrang drepturile cetatenilor” (sic!).

13. Societatea Inginerilor Agronomi: adoptați urgent legi pentru stoparea vânzării pământului către străini. Scrisoare deschisă adresată de Societatea Inginerilor Agronomi din România(SIAR), Comisiilor pentru Agricultură din Parlamentul României, Guvernului României, Ministerului Agriculturii. Societatea Inginerilor Agronomi din România, filiala Mureş, în cadrul adunării din 22.02.2013, luând în discuţie cele mai neplăcute, mai grave aspecte: economice, sociale, organi­zatorice şi chiar politice ale agriculturii din zonă, a hotărât să vă relateze unele dintre ele, cu câteva sugestii de rezolvare. Considerăm că una dintre cele mai grave situaţii este modul de mişcare, gospodărire, organizare, întreţinere şi exploatare a fondului funciar, îndeosebi a terenurilor arabile. Acestea şi multe altele ne arată necesitatea stringentă ca pământul să rămână în proprietatea românilor indiferent de etnie, fiind cel mai de preţ bun naţional.

Mulţi tineri, unii orăşeni, nesimţindu-se legaţi de pământ, îl vând la preţuri mult sub valoarea lui. Puterea de cumpărare a românilor, care ar dori să cumpere pământ, fiind scă­zută, dă posibilitatea speculanţilor străini, care direct sau indirect, prin intermediari locali – „cozi de topor“ – cumpără pământ la preţuri de 40-50 ori mai mici decât în ţara lor şi de 5-6 ori sub valoarea reală (de exemplu, un hectar din lunca Târnavelor s-a cumpărat, de aceiaşi samsari, cu 2.000 lei, faţă de 20.000 lei cât este valoarea reală).

Acum, în ceasul al 12-lea, vă cerem, cu multă insistenţă, să puneţi stavilă acestui jaf naţional de înstrăinare a patrimoniului funciar românesc. Dacă nu ştiţi cum, consultaţi vecinii, pe polonezi, slovaci, unguri, care nu-şi vând pământul străinilor. Cei care înstrăinează pământul, ilegal, sunt pedepsiţi penal în unele ţări, membre ale Uniunii Europene.

Reluarea în cultură a întregului fond funciar (arabil, fâneţe, păşuni, mlaştini etc.) se poate realiza prin măsuri concrete, acceptate, atractive pentru cultivatori şi nu represive, cuprinse în programe patriotice de scurtă durată (2-3 ani), medie (5-10 ani) şi lungă durată (15-30 ani), întocmite conform specificului şi cerinţelor naţionale, fără influenţe externe, fără conotaţii politice, să fie dorite şi acceptate de toate formaţiunile politice, sociale, de toţi românii. Măsuri care să nu se modifice odată cu schimbarea guvernelor sau a miniştrilor.

Dintre multiplele măsuri de punere în totalitate, în plină producţie, a întregului fond funciar amintim doar câteva: • Să nu se poată înstrăina, vinde străinilor, fapt ce trebuie reglementat prin legi clare, precise, concrete şi ferme, urgent adoptate. • Să se pună restricţii certe în posibilitatea de a fi scos din circuitul agricol sau silvic, cu reglementări şi atribuţii concrete în acest sens. Exemple de scoatere din circuit, nejustificat, ineficient sunt destule. Amintim numai suprafeţele aprobate pentru amenajarea supermarketurilor, cărora li s-au acordat suprafeţe de 4-5 ori mai mari decât necesar, s-au amenajat în jurul lor, pe cele mai fertile terenuri, parcuri, spaţii verzi, parcări auto, care nu se vor popula în întregime niciodată, în loc să construiască parcări subterane sau etajate.

• Crearea de posibilităţi cultivatorilor de a lucra pământul cu mijloace moderne, având consum redus de energie şi eficienţă economică ridicată. Aceasta se poate realiza prin: #crearea de exploataţii agrozootehnice mari, prin asocierea proprietarilor, sub îndrumarea şi stimularea de către stat; #cumpărarea de teren agricol de către tineri români, indiferent de etnie, la preţuri reale. Preţul pământului se poate stabili în funcţie de indicii de fertilitate şi pretabilitate, pe zone, în urma bonitării solelor de specialişti. Tinerii să primească credite cu dobândă subvenţionată, de 3-5%, pe termen mediu de 10-15 ani. Cu ce să garanteze creditele? Cu pământul şi utilajele cumpărate; #pământul rămas nelucrat, neinclus în asociaţii, necumpărat de români, să fie cumpărat de stat, la preţuri stabilite prin bonitare. Să se comaseze în ferme de stat. După ce sunt puse la punct să se vândă tinerilor sau să rămână la stat. #Pământul ce rămâne nelucrat şi după această acţiune se poate concesiona străinilor pe o perioadă de 10-30 ani.

Ne oprim aici în înşirarea măsurilor majore de păstrare, protejare şi îmbunătăţire a pământului (în conceptul nostru sunt peste 30 de măsuri uşor de aplicat), spunând că proprietarii de pământ au obligaţia sfântă de a-l lucra, cultiva raţional, agronomic. Nu uitaţi că încă mai avem specialişti care să conceapă, să aplice programele de redresare agriculturii. Trebuie doar să fie ascultaţi şi folosiţi.

14. Impozitarea agricultorilor, un nou vector de decapitalizare și fărâmițare a micii proprietăți. Impozitarea veniturilor în agricultură va conduce la accelerarea vânzării terenurilor micilor producători către marile exploatații controlate de străini și la prețuri tot mai mici, susțin fermierii locali. Aceștia se tem că nu-și vor putea acoperi costurile. Stabirea pragului de impozitare de la două hectare în sus, adică impozitarea agriculturii de subzistență, este o măsură nerealistă pentru că în România nu se poate obține un venit constant de pe suprafețe mai mici de 10-20 de hectare, spun fermierii locali. Ei susțin că modalitatea de calcul a normei de venit anual nu ține cont de realitățile economice și că agricultorii români, care deja primesc subvenții de patru ori mai mici decât cei occidentali, vor fi puși pe butuci de impozit.

“Cu certitudine agricultorii vor fi puternic afectați de acest impozit, în special micii producători. Nu știu cum s-a decis să fie impozitați de la două hectare în sus. Era mai logic de la cinci hectare în sus pentru că oricum cei cu loturi mici fac doar o agricultură de subzistență; nu își vând produsele. Micii producători vor fi puși pe butuci. Vor fi nevoiți să vândă, pur și simplu, terenurile, mai puțin să le arendeze, pentru că deja vor cheltui mai mult decât vor produce”, este de părere Ilie Popescu, președintele Asociației Producătorilor Agricoli Olt. El adaugă că guvernanții nu par deloc interesați de faptul că terenurile ajung pe mâna străinilor. ”Încercați să cumpărați ca cetațean UE terenuri în Germania sau Austria și o să vedeți că nu o să întruniți condițiile impuse de ei. Guvernanții noștri zic că statul nu poate să intervină, că e vorba de piață. Nu! Statul trebuie să intervină legislativ”, susține Popescu.

Părerea este susținută și de agricultorii din Călărași, un județ care trăiește mai ales din agricultură. Aceștia se plâng că guvernul român pune bețe în roate românilor, în vreme ce, străinii sunt puternic sprijiniți de guvernele proprii să cumpere terenuri agricole în România. “Riscul ca agricultorii să vândă e mai mare de la an la an astfel încât, până la urmă, omul să fie forțat să-l vândă. Vin cei de afară cu susținere din partea statelor lor care le dau credite cu dobândă de 1%, fără dobândă sau chiar fonduri nerambursabile ca să cumpere terenuri în România. Orice bănuț luat din pungă te afectează indiferent de suprafață. Fermierii mici, cei neorganizați, vor fi nevoiți să vândă pentru că nu au cu ce să facă agricultură. În mod sigur, după impozitarea agricultorilor se vor vinde și mai multe terenuri, la prețuri mult mai mici decât până acum” , susține Ion Ciulinaru, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale si Plante Tehnice Calarași.

Persepective sumbre. Crește decalajul între fermierii români și cei occidentali. Agricultorii români nu aveau nici până acum nicio șansă să devină competitivi, în condițiile în care primesc subvenții de trei-patru ori mai mici decât fermierii din Occident cu care ar trebui să intre în competiție. Odată cu introducerea impozitului pe venitul agricol, acest decalaj va crește simțitor. Fermierii suțin că guvernații români adoptă măsuri în dauna țăranului român, deși susțin că agricultura este un domeniu de interes strategic.

”Micii agricultori n-au nicio șansă în România. Nu poți să obții un venit constant dacă ai doar 10-20 de hectare. Toate statele din Europa își susțin agricultorii, îi subvenționează, au reglementări clare care nu se schimbă timp de 7-10 ani.
Noi nu avem așa ceva. Îți spun că agricultura este un domeniu strategic. Prim-ministrul ne-a promis că va crește subvențiile.
Numai că, dacă anul trecut am primit 171 de euro, acum primim doar 139 de euro. Cum poți să fii competitiv și să te bați cu agricultorii occidentali când un francez, de exemplu, primește 400 de euro. Subvenția ar trebui să fie la fel ca în alte țări UE și trebuie acordată atât pe suprafață, cât și în funcție de performanță, de productivitatea agricultorilor” , continuă președintele Asociației Producătorilor Agricoli Olt.

Fermierii sunt de părere că impozitarea fermierilor va conduce la o fărâmițare și mai mare a exploatațiilor pentru că agricultorii vor fi tentați să înstrăineze o parte dintre terenuri, în special către membrii aceleiași familii, pentru a nu depăși pragul de impozitare de două hectare. Acest lucru se datoreaza exlusiv masurilor luate de statul roman, recte de catre Ministerul Agriculturii care, in declaratii cel putin, are o pozitie opusa, in sensul ca trebuie combatuta faramitarea terenurilor si incurajata comsarea. Schizofrenie pura sau coruptie crasa?!

Cititi si: Fermierii romani: impozitarea agricultorilor va accelera vanzarea terenurilor catre straini la preturi mai mici decat pana acum, Fermierii: impozitul agricol ii va extermina pe micii agricultori

Varanul Felix, tatucul micului bolsevic de la Agricultura, cel mai rapace cumparator de terenuri din Romania. Felix Voiculescu, a carui pasiune pentru pamant este cunoscuta, fiind deja cercetat intr-un dosar de inselaciune in acest sens, este, se pare, un haiduc modern. Adica, ia de la sacarci, comaseaza si da la bogati. Potrivit surselor din piata, Voiculescu, parintele spiritual al schnautzerului de la Agricultura, domnul Daniel Constantin, isi trimite echipe de agenti pe la micii fermieri din tara cu care negociaza agresiv sa le cumpere terenurile la preturi de nimic. Terenuri pe care apoi sa le comsaze si sa le vanda, evident, la preturi mult mai mari “fondurilor de investitii” cu care colaboreaza pentru vanzarea la hectar a Romaniei. In aceste conditii, nu este de mirare ca Daniel Consnatin ne spune ca “nu se mai poate face nimic” pentru oprirea vanzarii terenurilor catre straini, ca “este prea tarziu”, sau ca “vanzarea terenurilor catre straini este doar un subiect de presa”. Evident, acesti lupi agresivi, extrem de ostili la adresa romanilor trebuie sa-si primeasca nota de plata, cu toto cu dobanda, mai devreme sau mai tarziu. Preferabil mai devreme.

Cum reacționează bolșevicii la preconizata criză alimentară. Traian Basescu – România trebuie să urmărească nu doar dezvoltarea producției agricole, ci și a industriei alimentare, mai spune președintele, mai ales că hrana se va vinde oricând. ”Dacă va exista ceva ce se va vinde de acum și peste 1.000 de ani este hrana. Eu am convingerea că peste zece ani o să constatăm că nu se va mai cere la export ce dăm acum. Următoarea criza a lumii nu va fi cea de bani, ci de hrană, cu atât mai mult cu cât în Asia se trece tot mai mult la un sistem de alimentare apropiat de cel al europenilor sau al americanilor”, a precizat Băsescu.

Cele mai mari exporturi în cel mai prost an agricol. Oare de ce?! Am exportat cu 18% mai mult grâu şi porumb în 2012. Exporturi mai mari in cel mai secetos an din ultimii 60?! Marea criza alimentara care nu-i va ocoli pe romani este mult mai aproape decat ne-am putea inchipui. Iar vanzarea terenurilor arabile catre straini sunt ultimele cuie la cosciugul acestei natii. Iata un exemplu. Cum se face ca Romania a avut anul trecut cele mai mari exporturi, in conditiile in care am avut parte de unul dintre cei mai prosti ani agricoli? România a exportat în 2012 aproape 4,6 milioane de tone de grâu şi porumb, cu peste 18 procente mai mult decât în 2011, unul dintre cei mai buni ani, deşi seceta a înjumătăţit anul trecut producţiile acestor cereale, conform datelor furnizate AGERPRES de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Din cantitatea de cereale plasată pe pieţele externe (piaţa UE şi ţările terţe), grâul şi meslinul au reprezentat 2,314 milioane tone, iar porumbul 2,272 milioane tone. Din exporturile de porumb s-au obţinut 596,5 milioane euro, iar din cele de grâu 544 de milioane euro. Conform MADR, încasările totale din grâu şi porumb au depăşit 1,14 miliarde de euro, în perioada ianuarie – decembrie 2012, reprezentând aproape o treime din suma totală încasată anul trecut din exporturile de produse agroalimentare, care s-a cifrat la 3,9 miliarde de euro. Anul trecut, încasările din exporturile de grâu şi porumb au crescut cu 28%, de la 888,47 milioane euro în 2011, la 1,14 miliarde euro în 2012, datorită preţurilor avantajoase de export de pe piaţa mondială.

Explicatia este cat se poate de simpla. Proprietarii straini din Romania isi duc productia in tarile de origine, indifferent daca avem un an bun sau unul prost. Sau, mai ales daca avem un an prost. In aceste conditii insasi siguranta alimentara a romanilor este pusa in pericol. Evident, CSAT-ul nu este preocupat de acest fenomen pentru ca, evident, nu-l percepe ca pe o amenintare la adresa securitatii nationale.

Dacă străinii vor să facă agricultură să arendeze, nu să cumpere. Agricultorii propun ca străinii care chiar vor să facă agricultură în România să poată arenda terenuri fără să fie însă şi proprietari pe acestea. O soluţie simplă, care nu contravine directivelor UE, după cum agricultorii. ”Dacă chiar vor să facă agricultură în România, şi nu speculă, străinii ar putea să arendeze terenuri, nu să fie proprietari. Arendarea terenurilor de către străini, fără posibilitatea acestora de a le cumpăra, nu ar contrazice directivele europene din moment ce fiecare stat are mecanisme de protecţie internă – italienii contra germanilor, germanii contra francezilor, cu atât mai mult după criza din 2007 când statele au înţeles că trebuie să-şi asigure siguranţa alimentară”, afirmă Daniel Ciobanu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Bacău.

Unde detin romanii terenuri in Europa?! E o gluma, desigur… Aderarea Romaniei la UE a avut un singur scop – spolierea resurselor tarii. Si ne referim, in special, aici la petrol, aur, alte resurse minerale si teren arabil. Din cate se pare, planul de spoliere a functionat perfect. Clica bolsevica locala si-a dat mana cu gruparea internationala de crima organizata care a ajuns sa terorizeze si sa spolieze intreaga lume. Ce am obtinut, in schimb?! Mai nimic – romanii nu pot lucra liber mai pe niciunde in Europa, iar povestea cu libera circulatie este o gluma pentru majoritatea romanilor, suficient de saraci chiar si pentru a da o fuga pana la mare, pe litoralul romanesc. In aceste conditii, daca UE considera ca straini au cumparat legitim terenuri in Romania si ca nu a fost un caz cras de concurenta neloiala, dupa cum apreciem noi, cum se face ca romanii nu detin nici macar un hectar de teren in alte tari?! De ce nu lucreaza romanii terenuri in Germania, in Italia, in Spania, in Danemarca, daca vorbim intr-adevar de o piata libera, asa cum proclama sus si tare contopistii UE?! Cred ca sunt intrebari la care trebuie sa raspunda urgent bolsevicii cocotati in fruntea tarii.

Poziţia României în raport cu UE. Agricultorii acuză Comisia Europeană de aplicarea unui dublu standard în relaţia cu România şi Bulgaria în raport cu celelalte state europene. ”În decembrie 2010 Comisia Europeană recomanda, la trei ani de la aderarea României la UE, doar României şi Bulgariei, să liberalizeze piaţa terenurilor agricole şi să permită nerezidenţilor să cumpere terenuri în România. Veneau cu nişte argumente de copii mici, că, vezi Doamne, străinii vor veni cu tehnologii de vârf şi va fi o adevărată revoluţie ştiinţifică. Atunci, noi agricultorii nu ne-am opus, pentru că n-am ştiut că am fost atât de proşti când s-a negociat tratatul de aderare. Spre deosebire de alte ţări europene, României şi Bulgariei le lipseşte articolul şapte din tratat cu privire la circulaţia terenurilor. Dacă nouă ni se impune să deschidem piaţa terenurilor agricole pentru străini de la 1 ianuarie 2014, nu aşa au stat lucrurile şi la alţii. Croaţilor (n. red.- Croaţia este în curs de aderare la UE) li s-a permis să prelungească tranziţia către liberalizarea pieţei terenurilor cu încă trei ani printr-o simplă notificare a Comisiei Europene. La fel şi în cazul Ungariei, care a notificat CE şi a fost prelungit termenul (n.red. -,ungurii au anunţat chiar că vor să interzică achiziţia de terenuri de către străini). Polonezii aveau negociat deja pe 12 ani de la aderare, până în 2016, deci n-au avut nevoie să notifice”, spune Ciobanu.

Schizofrenia de tip bolsevic. Declaratii politice la 180 de grade fata de actiunile politice. Perversiunea criminalilor pripasiti la conducerea Romaniei pare sa nu cunoasca limite. Diferente dintre politici si declaratiile politice a atins cel mai inalt grad de schizofrenie. Iata mai jos niste mostre: Traian Basescu: Agricultura este prioritatea zero a Romaniei, Basescu: vreu sa vad ca romanii nu isi vand pamantul

Concluzie. Fermierii români susţin că lipsa de iniţiativă legislativă a ministerului este de neînţeles în condiţiile în care toate statele europene fac eforturi pentru a-şi proteja terenurile agricole în perspectiva preconizatei crize alimentare globale. Ei arată că românii şi bulgarii sunt forţaţi să permită cumpărarea terenurilor de către străini, în vreme ce altor ţări europene li se permite să se protejeze.

Din analiza datelor statistice prezentate anterior se observă că deja o parte importantă a terenurilor agricole este deținută de cetățenii străini, ceea ce arată că există un interes în acest sens, și prin urmare, există riscul ca începând cu 1 ianuarie 2014 să se producă în România, pe fondul sărăciei, lipsei de capital și a unui sistem încurajator de creditare, un transfer masiv de proprietate către cetățenii străini. Toate acestea arată că, cel puțin la acest moment, pentru cetățeanul român nu există egalitate de șanse, principiu fundamental al UE, pentru acumulare de capital si dezvoltare, având în vedere că prețurile actuale ale terenurilor agricole sunt relativ mari în raport cu puterea de cumpărare, iar sprijinul acordat este mult sub cel mediu primit de fermierii din alte tari UE.

Un alt risc care ar putea interveni, este acela în care o parte din investitorii străini să folosească această oportunitate doar pentru a crea o piață speculativă cu terenurile agricole în România, ceea ce ar pune în pericol securitatea agricolă a statului roman. Și în prezent cetăţenii străini pot cumpăra terenuri în România, însă prin intermediul firmelor înregistrate în România, care figurează ca persoane juridice şi care pot avea în posesie terenuri agricole.

În lipsa unei agenţii de reglementare a vânzării terenurilor şi a unui cadru legislativ adecvat, singura şansă rămâne ca terenurile să fie cumpărate de români, însă aceştia sunt decapitalizaţi şi nu sunt sprijiniţi în niciun fel de stat, spre deosebire de fermierii străini care sunt încurajaţi de statele lor să cumpere terenuri în afara ţării de origine prin credite cu dobândă subvenţionată, fără dobândă sau chiar cu ajutorul fondurilor nerambursabile.

Așadar, considerați că este deplasat să fie tratați ca niște teroriști bolșevicii care s-au tot fâtâit pe la conducerea României?

About Alex Imreh

http://www.aleximreh.ro http://www.facebook.com/alex.imreh 0742-669918
This entry was posted in a3f, Big Business, Mafia, Nationalism and tagged , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s