Ceramica de Vădastra, reînviată după aproape șapte milenii de artizanul Ionel Cococi


Ceramica de Vădastra, reînviată după aproape șapte milenii de artizanul Ionel Cococi Meșterul olar Ionel Cococi, din comuna Vădastra, prin ceramica sa lucrată în stil neolitic a reușit să aducă în actualitate o cultură străveche – Vădastra și acest fapt i-a schimbat viața, devenind purtător al valorilor, tradiției și culturii românești în marile capitale europene. Creează replici ale ceramicii neolitice de Vădastra, folosind o tehnică arhaică, prin care vasele de lut sunt ridicate fără roată cu ajutorului șnurului. Realizează ceramică neagră neolitică de tip Vădastra, după o tehnică din perioada 5.000 — 5.500 î.Hr. > ceramicavadastra.sunphoto.ro < poze ceramica

Fotografii: Ionel Cococi / Facebook

A reînviat cultura Vădastra după anul 2000, când a participat voluntar într-un proiect internațional experimental având ca temă cercetarea și revitalizarea culturii Vădastra și implementarea ei în comunitate. În cadrul proiectului, coordonat de profesorul Dragoș Gheorghiu, au fost cercetate relicvele descoperite în sit și s-au pus la punct tehnica de ridicare arhaică, din perioada neolitică, tehnica de decorare, forma vaselor, inclusiv tehnica de ardere, urmărindu-se introducerea în circuitul european a valorilor ceramicii preistorice din România. Cele aflate și descoperite însoțind echipa de cercetători români și străini i-au stârnit curiozitatea, a fost “contaminat”, cum spune. “Totul a început în 2000, în timpul unor cercetări efectuate de o echipă formată din cercetători străini și români, condusă de profesorul Dragoș Gheorghiu. M-am oferit ca voluntar să le dau o mână de ajutor acelor cercetători, pe care nu-i băga nimeni în seamă”, își amintește Cococi. Ionel Cococi afirmă că după plecarea echipei care efectua cercetări curiozitatea l-a determinat să încerce că lucreze singur un vas de ceramică. Acel prim vas îl păstrează și acum. L-a arătat și echipei pe care o însoțise ca voluntar și a fost apreciat. “La următoarea lor venire le-am arătat primul vas. Au fost plăcut surprinși. Vă dați seama că a fost un pas foarte mare, dar ulterior am realizat că cel mai mare avantaj a fost că n-am știut nimic. Am fost nevoit să fac multe experimente, să pun la punct tehnica de ardere, de ridicare. Am fost invitat apoi la București, să țin un curs la Universitatea de Arte. Spuneau că prin materialele folosite de mine am contrazis teoria”, a precizat meșterul olar, care a avut, în ultimul deceniu, expoziții numeroase în țară și peste granițe.

A expus la sediul UNESCO de la Paris, la Comitetul Regiunilor de la Buxelles, la Strasbourg, la Milano și Torino. Explică tainele olăritului și copiilor din comuna Vădastra, unde este instructor la clasa externă de ceramică a Școlii de Arte și Meserii din Slatina. “Vin copii de la clasa a III-a la a VII-a. Sunt plăcut surprins de ce îmi spun părinții acestor copii, îmi mulțumesc pentru că au observat că acasă copiii le vorbesc despre cultura Vădastra”, mai adaugă Cococi. Meșterul olar menționează că în prezent ceramica sa a făcut din Vădastra Cultura Vădastra. Extraordinara Ceramică a Neoliticului 2013 Muzeul Olteniei Craiova Flyerun brand de renume internațional. “Acum Vădastra este recunoscută ca un centru de ceramică, deși din punctul de meu de vedere un centru de ceramică nu are un singur meșter. Vădastra este acum un brand, național și internațional”, a completat artizanul.

El arată că atelierul său și ceramica de tip Vădastra pe care o realizează atrag vizitatori, mai ales specialiști, și numărul lor ar putea crește și ar avea de câștigat și alți meșteri populari dacă ar fi creat un circuit turistic, dacă ar exista un proiect pentru investiții în ateliere și pensiuni, deoarece în județ sunt creatori populari care se disting în peisajul cultural național și internațional prin creațiile lor și sunt și locuri ce ar putea trezi interesul turiștilor, dar nevalorificate din această perspectivă. “În 2008 au venit la Vădastra 65 de turiști francezi, anul trecut a venit o familie din Germania. Eu am reușit să amenajez atelierul, lucrez la amenajarea unei camere tradiționale, aș vrea în timp să amenajez și un spațiu de cazare. Dacă cineva ar face un proiect pentru obținerea de fonduri nerambursabile pentru ateliere, pentru meșteri populari, pentru pensiuni, ar schimba viața multor oameni. Ar putea să fie pus la punct un circuit turistic”, mai spune Ionel Cococi.

Cultura neolitică Vădastra a fost descoperită în localitatea Vădastra din sudul județului Olt, în punctele Măgura Cetate și Măgura Fetelor, unde au fost efectuate săpături arheologice în a doua parte a secolului al XIX-lea. Primele descoperiri sunt făcute de Cezar Bolliac, în timpul unor “excursii arheologice”. Cultura Vădastra este una dintre cele mai importante culturi neolitice și se distinge prin aspecte particulare de originalitate și perfecțiune atât tipologice, cât și în ceea ce privește tehnica realizării uneltelor, motivele ornamentale, mai ales în sfera dispunerii acestora. Vasele tronconice, castroanele emisferice, fructierele — sunt câteva dintre formele caracteristice pentru ceramica Vădastra. Decorul este executat în tehnica inciziei-exciziei și a încrustației specifice. Spirala, meandrul, triunghiul, rombul, “dinți de lup” sunt câteva dintre motivele decorative ale ceramicii Vădastra. Acestea acoperă întreaga suprafață a vaselor într-o dispunere matematică. Arheologii au descoperit urme ale unor locuințe neolitice, unelte din piatra, silex, os, greutăți pentru războaiele de țesut, fusaiole și ceramică din acea perioadă. Arheologii au arătat că populațiile acestei culturi foloseau animalele de tracțiune în muncile agricole și prelucrau aramă, ceea ce demonstrează gradul de dezvoltare a culturii Vădastra.

 

observatoreuropean.radioromania.ro >> Ionel Cococi explică “Avem aici replici ale ceramicii neolitice de Vădastra, reînviată din anul 2000, în urma unui proiect internaţional finanţat de Banca Mondială şi Guvernul României, prin Universitatea de Arte Bucureşti. În cadrul proiectului, s-au cercetat relicvele descoperite în sit şi s-au pus la punct tehnica de ridicare arhaică, din perioada neolitică, tehnica de decorare, forma vaselor, inclusiv tehnica de ardere. Eu, până în 2000, nu am avut nicio treabă cu arta. M-am oferit ca voluntar, să le dau o mână de ajutor acelor cercetători”. La început a avut doar curiozitatea personală dacă va reuşi să lucreze singur un vas din ceramică. ‘După numai un an de zile şi jumătate, am stârnit un foarte mare interes pentru Şcoala populară de arte şi meserii, pentru Consiliul Judeţean, pentru conducerea Universităţii de Artă, toată lumea spunându-mi că sunt pe drumul cel bun şi că e o mare surpriză că au descoperit o persoană fără studii în domeniul respectiv care să realizeze replici ale ceramicii neolitice de Vădastra’, a mai spus Ionel Cococi. ‘Eu, de-a lungul anilor, am ajuns la concluzia că avantajul meu cel mai mare a fost, la început, că nu am ştiut nimic. Înaintea mea nu a mai fost nimeni care să lucreze ceramică la Vădastra şi a trebuit să experimentez, de la tehnica de ardere, cea de ridicare, de decorare, de uscare şi aşa mai departe’, ne-a spus artistul, care a avut, în ultimul deceniu, expoziţii la sediul UNESCO din Paris, la Strasbourg, Orleans şi Bruxelles. >><< VIDEO

culturavadastra.blogspot.rohiperboreea-nemuritoare.blogspot.ro Cultura Vădastra evoluează în partea de est a Olteniei și în nord – vestul Bulgariei. Această cultură se dezvoltă în prima jumatate și începutul celei de-a doua jumătăți a mileniului 4 i.e.n,  epoca neoliticului mijlociu, fiind denumită după comuna Vădastra (județul Olt).

Cultura Vădastra a atins în cursul evoluţiei sale un înalt grad de dezvoltare, evidenţiat între altele şi de realizările din domeniul plasticii antropomorfe. Întâlnim figurine atât ornamentate cât şi neornamentate, confecţionate dintr-o pastă de lut de foarte bună calitate. Ornamentele sunt executate în tehnica inciziei şi încrustaţiei cu pastă aibă, iar între motivele decorative folosite frecvent se numără spirala şi meandrul. Spirala incizată larg este motivul ornamental folosit cu precădere în zona inferioară a figurinei, marcând fesele şi picioarele. Meandrul incizat fin, pe toată suprafaţa corpului, este motivul cel mai des folosit, se mai întâlnesc romburi sau zig-zag-uri.

Figurina “FETIŢA DE LA HOTĂRANI” impresionează în mod deosebit este redarea amănunţită a fiecărei piese de port împreună cu motivele ornamentale dintre care unele foarte apropiate de cele actual. Cojocul şi ceramica de Vădastra constituie adevărate mărturii ale păstrării modului de viaţă al societăţii tradiţionale, comunităţi preponderent agricole şi practicante ale unor meşteşuguri casnice. Există, în acest sens, argumente care susţin că elementele de decor de pe ceramica şi cojocul de Vădastra sunt contemporane culturii Vădastra, adică aproximativ 6000 de ani.

Cultura Vadastra – harta perioada timpurie si tarzie 5000-4500bc >>

About Alex Imreh

http://www.aleximreh.ro http://www.facebook.com/alex.imreh 0742-669918
This entry was posted in Etno Art, Old Europe and tagged , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s