Secrete Subterane


În volumul „Secretele României subterane”, scris după o amplă documentare de către doi specialişti români, Ionuţ Vlad Musceleanu şi Emil Străinu, se aminteşte despre existenţa unor tuneluri în judeţul Satu Mare, făcând referire în special la „Catacombele lui Pintea Viteazul” (1670-1703). Cei doi cercetători spun că acestea au lungimea de aproximativ 15 kilometri şi că leagă cetatea din Ardud de localitatea Acâş.tuneluri-in-craiovaÎn Craiova au existat în timpuri străvechi, construcţii subterane istorice folosite ca sistem de apărare. Sub municipiul Craiova exista o reţea de tuneluri, descoperită în 1974, care lega fostele case boiereşti. Cetatea dacică Pelendava, de lângă Craiova, avea un tunel care ieşea la malul drept al Jiului, lung de 2 kilometri. De asemenea, în satul Leamna de Sus există o gură de tunel, care lega localitatea de centrul Craiovei, pe un traseu lung de 13 kilometri. Toma Rădulescu, muzeograf şi istoric ne-a dezvăluit că în subteranul Craiovei ar fi existat aproximativ trei tuneluri pe unde puteai evada în caz de pericol. Începând de la Casa Băniei se întindea reţeaua de tuneluri. ”O parte dintre tuneluri le-am şi văzut.  Aveau un sistem din acesta secret cu uşi întărite dacă agresorii pătrundeau, ieşeau din încercuire şi fugeau, aveau zone de retragere. Un tunel trecea din Piaţa Veche până aproape de Hotelul Minerva, era semnalat până s-a făcut Hotelul Minerva. Erau mai multe, unul care mergea la Jiu, altul care trecea şi ajungea în Piaţa Veche legat de Hanul Hurez unde venea domnitorul Brâncoveanu şi dacă veneau turcii sau austriecii, puteau să se retragă, să scape cu viaţă. Altul mergea până unde este restaurantul Periniţa. ” Toma Rădulescu, muzeografsercretPovestea „Oraşului –comoară” : Scurtă istorie a Clujului şi Monumentelor sale. Lukács József .- Cluj-Napoca : Editura Biblioteca Apostrof, 2005, 144p. Partea cea mai consistentă a cărţii este Descrierea monumentelor oraşului, în care poate fi urmărită istoria celor mai importante pieţe, străzi, case monument şi monumente propriu zise ale oraşului. Diesel-2Pivniţa Bisericii: Când Clujul era zonă viticolă, Biserica Romano-catolică cerea zeciuială, adică 10% din producţia viilor Clujului. Acest vin trebuia depozitat, folosindu-se astfel cel mai mare subsol. Unde altădată se depozitau darurile localnicilor către biserică se află astăzi Clubul Diesel. vertigoTot în Piaţa Unirii, colţ cu strada Napoca, se află un alt beci impozant, unde funcţionează acum clubul Vertigo. „Doar că acel subsol a fost alterat de trasformarea clădirii în secolul al XIX-lea când deasupra s-a construit o altă structură, iar pentru stâlpii de deasupra s-a turnat o fundaţie până jos. Subsolul uriaş are într-un colţ un stâlp care strică tot aspectul şi funcţionalitatea“, spune arhitectul Virgil Pop. O altă frumoasă pivniţă renascentistă clujeană se afla sub fosta cladire a Băncii Dacia Felix – din păcate, aceasta a fost distrusă.grcat

Cripta catedralei Schimbarea la Faţă este o adevărată pagină de istorie a Clujului. Ea a fost construită odată cu biserica, în 1779, dar a fost zidită şi mascată de călugării franciscani în 1920, când lăcaşul de cult a fost trecut de Papă la greco-catolici. Timp de 79 de ani, nimeni nu a ştiut ce se ascunde sub catedrală. Cripta de sub catedrala “Schimbarea la faţă” este un adevărat labirint. Are 150 de locuri de veci şi a fost descoperită din greşeală, în 1999.  Într-un capăt al labirintului există un puţ, care alimentează bănuiala că sub centrul Clujului ar exista o adevărată reţea de galerii subterane. “Dacă sondăm aici, nu ştiu unde putem ajunge. O cercetare interesantă ar fi excavarea acestei umpluturi. E un coborând aici”, ne-a arătat preotul. Istoricii şi arheologii nu s-au arătat încă interesaţi de cripta din centrul Clujului, dar asta nu înseamnă că, în viitorul apropiat, aceasta nu ar putea deveni o atracţie turistică.banffy subsolCum arată pivniţele Palatului Banffy: 2016 – „A fost visul meu să redeschidem acest spațiu, încă de acum un an și ceva”, spune directorul muzeului, Lucian Nastasă Kovacs. Lucrările au început undeva în aprilie, iar pentru public pivnițele s-au deschis cu prilejul vernisajului Viziunilor din întuneric, în 20 mai. S-a refăcut toată instalația, dar într-un mod ingenios. Spaţiilor subterane de la Palatul Banffy, care astăzi găzduieşte Muzeul de Artă din Cluj, au dimensiuni impunătoare, 2 săli sunt foarte înalte. O parte nu e betonată, întrucât se păstrează mai bine dacă e cu pământ şi una din încăperi se întinde până în stradă.citynews12 Iul. 2010 – Am descoperit pasajele secrete ale Clujului! Citynews.ro a patruns in unul din tunelurile-legenda ale Clujului sub Liceul de Muzica “Sigismund Toduta”, unde în Evul Mediu functiona claustrul ordinului dominican, devenit ulterior al celui franciscan. Sub o trapa banala din PAL, chiar in fata secretariatului liceului, se ascunde accesul spre o groapă de peste 3 metri,  unde se poate cobori cu o scară. Pe partea dreapta a primei incaperi, dupa ce se trece de un hol foarte ingust, se ajunge intr-o incapere mai larga, asemanatoare unui sanctuar. Aceasta are aproximativ patru metri patrati si o inaltime de peste doi metri. Pietre cazute pe jos, acoperite cu pamant si nisip fac anevoioasa avansarea pe coridorul stramt. Acesta se bifurca la un moment dat. La stanga zidurile pasajului sunt curbate usor in directia Bisericii Franciscane aflate la doar cativa pasi de liceu. Dupa cativa metri pasajul este prabusit, iar nisipul si pietrele cazute opresc trecerea. La dreapta tunelul care pare a fi construit dupa un proiect bine pus la punct continua pe un traseu de peste 10 metri. Zidurile din lespezi de piatra masiva si tavanul din placi imense de calcar au asigurat trainicia acestui pasaj. Dupa ce se parcurge acest segment in patru labe se ajunge intr-un alt coridor transversal. Din start se observa inaltimea acestuia de peste doi metri si faptul ca este foarte ingust, dar si ca de-a lungul acestuia se afla din loc in loc bolte de piatra. Interesant este ca unul dintre peretii acestui coridor este construit mai recent, din ciment. Celalalt zid tradeaza din nou faptul ca acel coridor a functionat ca o cale de comunicare si iesire in caz de urgenta din incinta zidurilor cetatii. Acesta este din blocuri de piatra masiva, putand fi observat modul de contructie stravechi. In acest coridor aerul devine si mai apasator creand o usoara stare de disconfort. Fanta continua in partea dreapta, pe zidul vechi putandu-se observa cateva guri de aerisire astupate. Dupa depasirea mai multor bolte de piatra, unele putand fi trecute deasupra, altele doar pe sub, se ajunge in capatul coridorului. Chiar inainte de capat se poate observa o trapa in tavan, care in prezent este acoperita cu un bloc de beton. In partea opusa a coridorului spatiul se ingusteaza, iar capatul prinde forma unei scari din caramida, care par sa dea in partea vestigiilor romane de pe strada Victor Deleu. In ceea ce priveste pozitionarea, coridorul se afla sub curtea interioara a liceului.
Istoricul Tudor Salagean spune ca este foarte posibil ca acest tunel sa faca legatura cu alte cladiri sau chiar sa fie unul de refugiu in afara zidurilor cetatii. “In Clujul medieval existau foarte multe pasaje intre pivnitele caselor invecinate. Cu toate acestea tunelul de sub Liceul de Muzica nu are legatura cu pivnita cladirii. Este foarte posibil ca intre claustru (actualul liceu – n.red) si biserica dominicana, acum franciscana, sa fi existat un tunel secret. Pe partea cealalta e posibil sa fi iesit pe sub zidurile Cetatii si sa ajunga pana la canalul Morii. De asemenea in imediata vecinatate, in zona vestigiilor romane, existau pe atunci un spital si o manastire de maici. Nu exclud posibilitatea unor pasaje mai scurte, insa tuneluri mari prin care sa treci chiar calare nu au fost gasite pana acum”, a precizat Salagean.
Pe peretii celor trei incaperi subterane se observa din prima clipa placile mortuare ale nobililor si preotilor ingropati in criptele de aici. In ultima incapere, in spatele unei candele uitate de timp se zareste o zidarie vizibil mai noua decat restul camerei. Aceasta ar putea acoperi vechea intrare in tunelul prabusit de sub liceu. Istoricul clujean, Asztalos Lajos, considera, insa, ca un tunel intre claustru si biserica era inutil. “Nu avea niciun rost sa sape un tunel intre manastire si biserica, de vreme ce era o usa, care exista si astazi, numai ca este inchisa”, a spus istoricul. Salagean spune insa ca nu este exclusa existenta unui astfel de tunel, specific Evului Mediu. “Facea parte din cultura omului medieval acest mister, iar pasaje secrete erau peste tot. Era un fel de siguranta existenta lor. Aici faceau contrabanda, ascundeau marfa pentru care nu vroiau sa plateasca impozit”, a conchis Salagean.
Era un obicei ca toate locuintele mai mari sa aibe pivnite (de vin) sub cladire, iar sub trotuar era inca o incapere. Acea incapere avea iesire directa in strada astfel incat butoaiele de vin sa poata fi mai usor scoase sau introduse. Aceste pivnite erau folosite mai ales pentru vin care era consumat foarte mult in secolele trecute”, a explicat Radu Lupescu, profesor universitar la Universitatea Sapientia.
Astfel de legaturi subterane par sa fi existat intre toate cladirile importante din centrul vechi al orasului. De exemplu intre hotel Melody si actualul Muzeu al Istoriei Farmaciei se presupune ca ar fi existat un tunel. Intrarea in acesta este vizibila si astazi la subsolul muzeulul, dar este blocata de un zid de caramida. Tot de la Melody se spune ca ar pleca un tunel catre subsolul Bisericii Sf. Mihail, de altfel din subteranul bisericii pleaca un alt tunel catre subsolul casei in care s-a nascut principele Stefan Bocskai (azi Universitatea Sapientia – n.red.). “S-au gasit mai multe intrari in pasaje, dar sunt blocate. De exemplu s-a gasit intrarea unui pasaj din Palatul Rhedey (cladirea de pe colt, din spatele monumentului Stalpi Impuscati – n.red.) spre Piata Unirii, si o alta intrare din Palatul Banffy (Muzeul de Arta – n.red.) spre Piata Unirii. Se mai spune ca ar fi un tunel de dimensiuni mai mari de la casa Rhedey si inspre Faget”, a spus Salagean.
Vasile Lechintan, referent al Arhivelor Nationale spune ca aceste refugii ar fi putut aparea intre secolele XIV-XV. “Salagean spune, insa, ca acestea ar fi putut aparea in perioada imperiala. Tuneluri mari, care sa duca pe o distanta considerabila si in care sa incapa chiar si trasuri au fost construite in Transilvania de catre austrieci in perioada imperiala. Un astfel de exemplu este cetatea de la Alba Iulia, cea mai mare din Transilvania, sub care s-au descoperit foarte multe tuneluri mari. Acestea urmeaza sa fie reconditionate si redate publicului. La Cluj ar putea fi asa ceva pe Cetatuie, dar nu cred ca era o fortificatie chiar asa de importanta ca sa se faca o asemenea investitie. Argumentul ca pasajele subterane mici nu apar in evidentele oficiale nu este unul plauzibil, deoarece acestea erau de obicei secrete si erau realizate din bani privati”, a punctat Salagean.
Cert este ca in timpul si dupa cel de-al doilea razboi mondial multe din legaturile dintre incaperile subterane au ajuns sa fie distruse, iar acestea au fost transformate in adaposturi anti aeriene. De exemplu in perioada comunista Clujul alaturi de alte localitati importante din tara a fost inclus intr-un proiiect de construire a cat mai multor adaposturi de apararea impotriva bombardamentelor. Florian Pop, fost inspector cu adapostirea pe regiunea Cluj este unul dintre cei care au fost insarcinati in perioada 59-61 cu construirea acestor buncare. “La nivelul municipiului Cluj-Napoca exista zeci de astfel de adaposturi, mai ales in zona centrala, unde  pivnitele caselor au fost transformate. Cert este ca multe astfel de adaposturi erau construite dupa un model rusesc si trebuiau sa rescpecte mai multe standarde. De exemplu planseul de beton trebuia sa reziste la o sarcina de 5.000 de kilograme pe metru patrat. Multe adaposturi au cai de iesire aflate in afara perimetrului cladirii. Distanta dintre adapost si iesire trebuia sa fie de minim o treime  din inaltimea cladirii, pentru ca potrivit calculelor, daramaturile unei cladiri bombardate nu ajung mai departe de o treime din inaltimea acesteia”, a declarat Florian Pop. Acesta a mai spus ca multe astfel de adaposturi erau chiar si sisteme proprii de filtrare a aerului. Conform Serviciului de Protectie Civila din cadrul Primariei Cluj-Napoca in adaposturile anti-aeriene ar incapea 16% din populatia orasului.2018-03-01 16.51.58

About Alex Imreh

http://www.aleximreh.ro http://www.facebook.com/alex.imreh 0742-669918
This entry was posted in Transylvania and tagged , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s