Zânatici la Grădina Zmeilor


basmofilia.ro/talks/de-vorba-cu-pictorul-otto-constantin-ritual-solomonari-strigoi-si-sanziene

Otto Constantin : folclorul este un izvor de inspiraţie care nu prea seacă, te trimite la începuturi, la omul primordial şi la ritualurile care uneau omul cu natura. De aceea cred că pictând folclorul, duc mai departe ce au început strămoşii noştri. Mi-ar plăcea pe viitor să interpretez mai multe teme: pe lângă folclor, să prezint mituri, legende,  dar şi teme religioase cu sfinţi şi pustnici.
Solomonarii sunt vrăjitorii folclorului românesc. Ei erau crescuţi de mici să înveţe din cărţi la care ceilalţi oameni nu aveau acces. Erau înzestraţi cu puteri supraomeneşti şi cunoşteau toate limbile de pe pământ, puteau controla ploaia şi erau însoţiţi de balauri. Solomonarii se deghizau în oameni saraci şi cereau ajutorul oamenilor: dacă aceştia nu îi ajutau, aduceau grindina peste sat. Poţi să-ţi imaginezi că Solomonarul era un fel de Gandalf românesc. Unii cercetători spun ca ar fi fost preoţii daci, kapnobatai.
Strigoii sunt spirite rele care rămâneau pe pământ. În noaptea Sfântului Andrei, când se spune că se “deschid cerurile”, aceştia puteau iesi să facă rau. Iar pe lângă usturoiul pe care se spune să-l punem la uşă ca să îi alungăm, o practica de a opri strigoii era ca mortul să fie deshumat şi să i se înfigă un ţăruş în inimă. îmi plac legendele lor, mai ales că în folclorul nostru găsim cea mai puternică antiteză, cu sânzienele. Ei cu Răul, ele cu Dragostea.
Sânzienele, aşadar. Această sărbătoare a dragostei, pe care o sărbătorim pe 24 iunie, e plină de obiceiuri şi ritualuri. Sânzienele sunt entităţi bune, personificate în femei frumoase ce dansează şi fac hore în aer. Dar pot deveni ca ielele, dacă nu li se respectă sărbătoarea. De Sânziene, tinerii se strâng, se face un foc şi se sare peste el. Sărbătoarea, aproape de solstiţiul de vară, semnifică puterea soarelui, apogeul verii pe care omul l-a perceput ca dragoste faţă de natură şi de oameni. În acea perioadă înfloresc florile de sânziene, care se folosesc la foarte multe ritualuri. Un alt obicei e ca fetele să se ducă în pădure şi, dezbrăcate, să se atingă de roua de pe florile de sânziene. Sărbătoarea lor e triumful luminii asupra întunericului.

dacii apoulonului

În plină epocă a bronzului cănd probabil a fost descoperit aurul Apusenilor, aşezările umane explodează şi urcă de pe văile fertile ale râurilor pe varfurile munţilor, pană la 1300 m altitudine. La Sălciua, lângă peştera Huda lui Papară, au fost descoperite morminte tumulare vechi de 5 milenii. De aici, povestea merge mai departe… De la sfârşitul acestei epoci a fost descoperit în zona intrării un topor de bronz[11], depus ca ofrandă zeului într-o fisură a peretelui de calcar. Celturile de tip transilvan apar răspândite cu precădere în partea răsăriteană a Bazinului Carpatic, dovadă exemplarele descoperite pe teritoriul Ungariei9,Slovaciei10, darşi mai departe, până în Austria11 sau Dalmaţia12.
Puternica gintă a Apulilor, dacii din Munţii Trascăului au ridicat nu departe de aici cetatea Craivi, un veritabil cuib de vulturi la care se poate ajunge urmând un adevarat traseu alpinistic. A fost ultimul punct de rezistenţă şi probabil locul în care regele Decebal şi-a pus capăt zilelor. Templul religios de aici dovedeşte că cetatea stăpânita de Burebista a fost cândva a lui Zalmoxes, regele zeu al dacilor, care la bătrâneţe s-a retras într-o peşteră.

Huda lui Papară ar putea fi peştera din muntele Kogaionon în care s-a retras regele zeu al dacilor pentru patru ani. Controversele asupra personalităţii lui Zamolxe au început să apară odată cu menţionarea lui de către Herodot, părintele istoriei, care recunoaşte cinstit că Zamolxe a trăit în jurul anului 1400 îC şi nu a fost un zeu închipuit. El este unul din cei trei profeţi ai lumii : Zamolxe, Zaratustra şi Moise. Cât despre retragerea lui în peşteră şi apariţia după 4 ani nu a avut rolul de mister iniţiatic ci a fost o lecţie pentru poporul care poate nu îi urma toate îndemnurile. Mitologicul munte dacic care a fost sediul lui Zamolxis sau locuinţa marelui preot dac a fost Kogaionon. Semnalat de greci, muntele nu a fost identificat. Presupunerile duc spre Gugu, Ceahlăul, Dealul Grădiştii sau Omu. Dar toate sunt ipoteze romantice. Strabon scrie despre peştera de retragere a lui Zamolxis care se află în acest munte. Muntele luase numele de la râul ce curgea alături, deci râul era mai important decât muntele. Suprapunând hata antică cu cea a României moderne, acest râu se afla mai la nord decât toate locurile identificate mai sus. Puterea dacilor era data de bogaţia lor, de aurul pe care-l aveau din filoanele Apusenilor şi care ajungea nu numai în Grecia ci şi în Egipt, Mesopotamia sau Persia. Toată politica şi religia se sprijinea pe aur deci e normal ca regii şi preoţii să fie lângă izvorul aurului. Cel mai important râu al Daciei era Arieşul, râul aurului. Şi lângă acest râu este muntele cu peştera în care regele zeu s-a retras patru ani. Cel mai impozant munte lânga Arieş, plin de cetăţi dacice este Trascăul cu monumentala peştera Huda lui Papară, posibila peştera lui Zamolxes.
Solomonar, șolomonar în Apuseni este unul dintre cele mai enigmatice personaje ale mitologiei populare românesti. Stăpani ai vânturilor și călători prin nori, șolomonarii trăiesc în poveste, dar și prin pădurile Bucovinei sau prin cătunele Apusenilor. Ei sunt inițiați în științele astrologiei, ale prezicerii viitorului, dar mai ales în stăpânirea tuturor fenomenelor meteorologice.

Solomonarii se trag din vechii preoți asceți traco-geti – kapnobatai călători prin nori sau umblători prin fum, cei care săgetau norii spre a opri balaurii furtunilor. Șolomonarul poate fi comparat cu Kadmos, casta lor ca fiind moștenire dacică, șolomonarul din tradiția folclorică este rezultatul unui proces de zeificare a sacerdotului, provenind din preoți initiați. Huda lui Papară este, dacă nu leaganul, cel puțin locul care a ținut în viață legenda și tradiția șolomonarilor. Această peșteră a fost locuință și loc de cult pentru sute de generații preistorice. Aici s-a retras regele zeu al dacilor, Zamolxes, făcând din acest loc cale spre alte lumi. 

academia.edu/celt_de_bronz_recent_Pestera_Huda_lui_Papara_Salciua_Alba

Zână – personaj feminin din mitologia populară românească, întruchipare mai ales a bunătății și frumuseții, căreia i se atribuie puteri supranaturale. Albaneza posedă un termen identic, zanë, cu articolul hotărât zână, exact ca în română, cu exact același înțeles ca în română. În albaneză există expresii formate cu acest cuvînt şi care desemnează un om aflat într-o stare psihologică specială, un om cuprins de zîne, zănatic. Acolo însă unde în română sensul a devenit negativ sau pejorativ ”zănatic”, în albaneză el păstrează o valoare şi o funcţionalitate pozitive: un om de foarte mare curaj, curaj deţinut prin aceeaşi investitură magică prin care zănaticul iese din ordinea socială.
Aromanian dzãnã,  Albanian zanë. Limba albaneza contrazice etimologia ”latineasca” a lui Eliade. Albaneza este o limbă semilatinizată, posedând în mare același lexic latinesc ca și româna, cum am arătat-o în articolul pentru care pun un link mai jos. Pentru ce ar fi zâna o problemă? Pentru că în albaneză D- latin nu devine niciodată Z, în nici o poziție. D latin devine în albaneză DH, pronunțat sibilant dental, ca în englezescul this sau that. De pildă: rădăcina a da e dha, sau: viridis (verde) dă verdhë (verde fiind galben în albaneză, printr-o permutare pe care o explică tot într-un link de mai jos). Diana nu ar fi putut da decât dhana în albaneză, iar nu zana. Explicația e una singură: zana este, în albaneză, un împrumut din (proto)română, dintr-o perioadă pierdută în noaptea timpurilor post-romane, când cele două popoare trăiau unul lângă altul, dumenzeu știe unde.

Încă mai există ”trăitori” care ar dori sa continue tradițiile, să cultive valorile tradiționale, să reînvie o lume idilică sau idealizată a ”veșniciei născute la sat”, un sat care a rezistat mii de ani la migrații / cotropiri nenumărate, care sucombă azi consumismului trivial globalist – cancerul care a ajuns sa distruga planeta. Diferența dintre Zânatici și zănatici este o anume sustenabilitate economică, valorile tradiționale nu pot exista fără o astfel de bază. Nu e de mirare ca naivitatea ruptă de realitate a unor pășunișți este luata în zeflemea – trilema.com/2012/pasunismul-noua-religie-a-lumii-prostilor Să ne aducem aminte totuși că principalul teoretician al Sămănătorismului a fost Nicolae Iorga. Citez din Marcu Jura/Credințele Bătrânilor – ”În lumea ce creștea jos, în Vale, sacru mai era numai Banul. Tot ce atingea el devenea marfă. Toate problemele care se dezbat acum au drept cauză tocmai desacralizarea. Un întreg edificiu spiritual s-a prăbușit și acum îi vedem ruinele. Sacrul e praf printre dărâmături.” Se poate ajunge la o sustenabilitate economica bazată pe valori traditionale??

Ca sa facem un sirop trebuie sa culegem cel putin 300 de flori de papadie, le spalam, le dam un clocot, le lasam de azi pe maine la macerat, se lasa cateva ore la foc de lemne”, explica un producator. De gustul siropului din Arieseni au auzit si strainii. Cand trec prin zona merg, la producatori, sa se aprovizioneze. In alta localitate din Alba o femeie lucreaza de opt ani in acest domeniu. “Eu fac pe an cam 500 de borcane de dulceata pe care le vand strainilor si turistilor din zona”, a spus Felicia Avram, producator sirop de papadie. Si in Albac, tot in Muntii Apuseni, borcanele cu siropurile de papadie sunt la mare cautare. Papadia, spun specialistii, are proprietati terapeutice si se foloseste in special in afectiunile renale. Vara, combinat cu apa minerala rece, siropul de papadie este o bautura delicioasa. stirileprotv.ro/stiri/social/celebra-papadie-salveaza-muntii-apuseni-o-zona-unde-locurile-de-munca-sunt-o-raritatel

Înca de cand au ajuns in Italia, amandoi au facut legamant: indiferent cat de bine le va fi, nu vor sta departe de casa prea mult. In cinci ani, si-au propus sa se intoarca in Romania. Tranzitia a fost tortura lenta. Vreme de opt ani, Cristina si Daniel au incercat tot felul de afaceri. Au esuat constant, insa nu au renuntat. “Intr-o dimineata sotul zice “ne apucam de dulceata?” Bun, ne apucam dar cui o vindem, ce facem? ” Afacerea a inflorit rapid. In scurt timp, cei doi au pus pe picioare un brand veritabil. “Romania are ce trebuie dar nu trebuie sa-ti tradezi valorile pentru ca eu am facut bani din valorile si traditiile Romaniei”, spune Cristina. “Puteam sa fiu cumparata de italieni, m-au sunat din Japonia ca ne voiau toata dulceata dar am renuntat pentru a o vinde la romani. Este mandria noastra de a o vinde aici. E dulceata noastra. “M-au contactat foarte multi, mie imi era de ras asa ca ma sunau studenti cu cate doua facultati ca vor si ei sa se apuce, dar voiau sa le dau un plan de afaceri, o cifra de afaceri, dar eu nici acum dupa cinci ani nu am asa ceva. Nu trebuie sa te uiti ca mie imi merge bine tu trebuie sa te gandesti la ceva ce ai putea tu sa faci, pentru ca iti va reusi daca ai rabdare si sa te trezesti dimineata si sa spui “da, eu vreau sa fac lucrul asta.” Manati de credinta lucrului bine facut, cu pasiune si cu drag de traditie, Cristina si Daniel vor sa se apuce si de agroturism. stirileprotv.ro/si-cu-bani-ne-a-fost-foarte-greu-sa-ne-intoarcem-in-tara-doi-romani-exporta-dulceata-sarmale-si-tuica-pana-in-japonia

În Republica Moldova se produce gem şi caşcaval din cel mai rar lapte, cel de măgăriță. Invenţia îi aparţine unui francez căsătorit cu o moldoveancă, care de 10 ani produce caşcaval la Horodişte. Produsul unic de pe glob, care se găseşte doar la Horodişte, a fost inventat de Thierry Ernest în mica sa fabrică după mai multe săptămâni de chin. Invenția este una de-a dreptul specială, deoarece laptele de măgăriţă nu este gras şi nu permite formarea cheagului necesar pentru caşcaval. “Aşa este unic în Moldova, unic în lume. Nicăieri nu se mai găseşte caşcaval maturat din lapte de măgăriţă”. Raritatea acestui lapte și dificultatea procesului de producție a caşcavalului face ca acest aliment să fie unul exclusivist. Pentru prepararea unui kilogram de caşcaval este nevoie de 25 de litri de lapte, iar o măgăriță produce doar 50 de mililitri de lapte pe zi sau 20 de litri de lapte pe an, cam cât produce o vacă pe zi. Bărbatul spune că nu va vinde nimănui tehnologia sa. “Nu, eu prefer vânzări de caşcaval din lapte de măgăriţă”. Costul unui kilogram de caşcaval din lapte de măgăriţă va fi de 10 mii de lei, adică echivalentul costului laptelui pe care îl foloseşte pentru producere de la o fermă cu 50 de măgăriţe din apropierea satului. stiri.md/un-francez-produce-in-moldova-gem-si-cascaval-din-cel-mai-rar-laptea

Gheorghe Ravnic, un antreprenor din Timiş, produce 10.000 de borcane cu zacuscă şi dulceaţă sub brandul Biodac şi le trimite în vestul Europei

„Am început să tatonăm piaţa produselor procesate şi am făcut reţetele pentru 10 sortimente de dulceaţă, am făcut câteva sute de borcane şi testăm. (…) Planul este să lansăm primele borcane în vara viitoare. Intenţionăm să facem produse tradiţionale, adică în cantităţi mici şi să ne menţinem la acest nivel vreo 2 ani de zile, să încercăm piaţa, iar dacă cifrele arată bine investim într-o capacitate mai mare de producţie. Pentru prima fază este vorba de investiţii de 50.000-60.000 de euro şi vom lua decizia la începutul anului viitor în funcţie de rezultatul testelor”, a declarat Bogdan Băianu, cofondator al organizaţiei de producători care există încă din 2006. Cei 25 de producători care fac parte astăzi din organizaţie produc anual circa 1.000 de tone de cireşe, 1.000 de tone de mere, 200 de tone de prune şi 200-300 de tone de pere. Cu toate acestea, pentru intrarea în procesare este mai rentabil să cumpere fructe de la alţi producători mai mici. „La fructe se întâmplă o chestie interesantă, adică cel mai mare profit pe care îl poţi câştiga este dacă scoţi o calitate bună şi vinzi fructele în stare proaspătă. Pentru noi merită să cumpărăm cireşele de la producători locali din zonă la un preţ mai mic decât cel cu care vindem noi cireşele către supermarket. Nu avem destul de multă producţie pentru procesat pentru că la procesare merge calitatea a doua sau ce nu este propriu consumului în stare proaspătă, iar noi avem doar câteva zeci de tone pe an din această categorie”. „30% din producţie merge spre industrializare, spre procesare.“ De la înfiinţare, Cerasus Grup a investit peste 3 milioane de euro în livezi, depozite, echipamente de sortare-ambalare şi maşini de transport. Dacă în 2020 investiţiile au fost amânate, organizaţia are în plan investiţii noi de circa 300.000 de euro în anii următori pentru a spori cât mai mult calitatea producţiei şi a maximiza profitabilitatea. Cerasus Grup a înregistrat afaceri de circa 8,5 mil. lei în 2019, iar în 2020 se aşteaptă la afaceri de circa 10 mil. lei. Compania are 30 de angajaţi în mod constant, dar lucrează în cea mai mare parte a anului cu un număr de zilieri care variază de la 20 de persoane la 300-400 de oameni. Care sunt principalele probleme identificate de Cerasus Grup în România: ► Pentru noi cred că cea mai acută problemă este lipsa forţei de muncă. Am ajuns să aducem oameni de la 300 de kilometri depărtare, din judeţul Mureş, la culesul fructelor, lucru care implică costuri suplimentare de cazare şi transport şi pe lângă asta nici legislaţia cu privire la forţa de muncă nu ne ajută. ► Infrastructura rutieră, noi trimitem fructele din Iaşi, în proporţie de 90% la Bucureşti şi Ploieşti unde sunt platformele logistice ale marilor retaileri, iar un camion cu fructe face 8-10 ore până acolo, 300-400 de kilometri, asta înseamnă că fructele ajung mai târziu, mai puţin proaspete, nu putem onora comenzi care sunt de pe o zi pe alta. zf.ro/zf-investiti-in-romania/zf-investiti-in-romania-bogdan-baianu-cerasus-grup

Cooperativa agricolă Lunca Someşul Mic, cu sediul în Dezmir, judeţul Cluj, formată din 13 membri cooperatori, a vândut anul trecut retailerilor Profi, Kaufland şi Penny Market legume de peste un milion de lei (230.000 de euro), potrivit reprezentanţilor cooperativei. În cel de al cincilea an de activitate, cooperativa din Dezmir, care livrează în jur de nouă camioane de legume pe săptămână, urmează să mai adauge un retailer pe lista prin­cipalilor clienţi, lan­ţul de magazine de pro­ximitate Mega Image, care s-a extins recent şi în Cluj. zf.ro/companii/de-necrezut-s-au-format-iar-cooperative-si-livreaza-in-profi-kaufland-si-mega-image-cooperativa-agricola-lunca-somesul-mic-din-judetul-cluj-are-13-membri-si-lucreaza-70-de-ha-de-legume

naiv

salajulpursisimplu.ro/insemnarile-unui-naiv-caruia-nu-i-plac-margelele-de-sticla-colorate : La debarcarea pe tărâmul Americilor, ”binefacerile” civilizației au fost bolile și praful de pușcă, care au omorât majoritatea băștinașilor. Cei care au supraviețuit, au căzut pradă mărgelelor de sticlă colorate, în sensul că albii cuceritori le ofereau pe acestea amerindienilor, care, seduși de culorile mărgelelor, dădeau la schimb ce aveau ei mai de preț. Și, până la urmă, au rămas cu nimic, au rămas cu mărgelele de sticlă colorate, care până la urmă erau doar niște banale mărgele de sticlă, fără nicio valoare, de niciun fel, niște mărgele de sticlă pentru care și-au vândut tot frumosul din viață. Iar amintirea frumosului dat la schimb a venit prea târziu ca să mai poată schimba ceva. Partea frumoasă a vieții a dispărut, iar amintirile, oricât de aievea ar părea, sunt doar o iluzie.
Oamenii sunt sclavii mărgelelor de sticlă colorate. Și cei care le vând, și cei care le cumpără. Un negoț al fericirii care e fix motivul dispariției oricărui crâmpei de fericire, un surogat de fericire la fel de banal ca mărgelele în sine. Mărgelele ăstea de sticlă sunt, dacă vreți, motivul pentru care oamenii nu mai sunt deloc raze de lumină, ci doar sclavi ai unor impulsuri, ai unor instincte primare.

About Alex Imreh

http://www.aleximreh.ro http://www.facebook.com/alex.imreh 0742-669918
This entry was posted in 2021, Credintele Batranilor, ProtoCrestinism and tagged , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s