Cornești, Sîntandrei & Malaia Kopania


Robert Gindele, a declarat ieri ca cimitirul de la Malaia Kopania reprezinta cea mai mare descoperire dacica de pana acum.. „La Malaia Kopania am descoperit mai multe morminte decat au fost descoperite vreodata in tot arealul Marii Dacii. Fara indoiala, vor fi cateva sute pe cand vom finaliza cercetarile. Suta la suta putem spune ca aici va fi cercetata cea mai mare necropola de pe tot arealul culturii dacice”. In mormintele de femei au fost descoperite bijuterii, fibule, catarame, inele si verigi, in timp ce in mormintele barbatilor au fost descoperite arme, printre care si unele foarte spectaculoase, precum spade indoite. Acesta este al doilea cimitir-cetate dacic descoperit, pe langa cel din Zemplen – Slovacia, aflat la 200 kilometri de granita cu Romania. Anul trecut, in cetatea de la Mala Kopania au fost descoperite si urmele unui atelier de turnat fier, inclusiv bucati de fier neprelucrat care urmau sa fie topite, o monetarie si un atelier de confectionat rasnite pentru macinatul graului. Acesta este al doilea cimitir-cetate dacic descoperit, pe langa cel din Zemplen – Slovacia, aflat la 200 kilometri de granita cu Romania.

Este o descoperire fenomenală. Un asemenea tezaur nu mai există în Europa centrală şi de Est. Este foarte ciudată chestiunea pentru că abia se descoperise aurul, în eneolitic. Se pare că a fost mormântul unei femei, extrem de bogată. Nu ştim cine era, aici la Sîntandrei. Tezaurul de aur este o descoperire senzaţională pentru perioada respectivă, având în vedere că toate piesele din aur din Bazinul Carpatic totalizează în jur 150 de bucăţi. Or, aici există peste 160 doar într-un singur inventar.

Patrulaterul aurifer din Apuseni, cel mai mare zăcământ de metale prețioase din Europa. ziare.com/aur/patulater-aurifer-apuseni-aur-exploatari-miniere

Sub casele vechi, sub străzile pietruite, sub munţii din împrejurimi se ascunde o reţea vastă de tuneluri, care se întinde pe 600 de kilometri. Sunt galeriile vechilor mine de aur. Atât de bogată în metale preţioase era zona, că timp de cinci secole şi jumătate, din munţii Săcărâmbului s-au extras aur şi argint fără oprire. Timp de 128 de ani (1748-1876) complexul minier a fost considerat cel mai rentabil din Europa, obținându-se peste 40 de tone de aur din acest zăcământ.

Comorile dacice descoperite și furate din Sarmizegetusa depăşesc producţia pe doi ani ai faimoase mine de aur Săcărâmb. Peste 60 de kilograme de aur dacic (tezaure de monede Lysimach şi Koson şi 11 brăţări spiralice) sunt date în urmărire internaţională de statul român, după ce în ultimele decenii au fost descoperite de căutătorii de comori în zona cetăţilor antice din Munţii Orăştiei. O listă a comorilor a fost publicată în studiul realizat de cercetătorul Claudiu Purdea. Potrivit autorului, aproape 100 de kilograme de aur şi circa 40 de kilograme de argint au fost descoperite de braconieri.

Comoara din Sânnicolau Mare se află în patrimoniul Muzeului de istoria artelor – KUNSTHISTORICHES MUSEUM – din Viena. A fost descoperit în data de 3 iulie 1799 la Sannicolau Mare. Comoara a aparţinut Voievodului Glad şi apoi nepotului acestuia, principele Achtum, care ar fi îngropat comoara la marginea cetăţii Morisena. Este cel mai bogat tezaur descoperit pe teritoriul Romaniei. Format din 23 de vase, cantareste aproape 10 kilograme.

Istoria Europei, rescrisă în Banat. Cea mai mare fortificație de pe continent, lângă Timișoara : cea mai mare fortificație din Europa, aparținând Epocii Bronzului se întinde pe o suprafață de 1.800 de hectare și este formată din patru inele concentrice. Este contemporană cu perioada Războiului Troian. Sunt de fapt zidurile cetății, ridicate cu ajutorul unor piloni din lemn pe care s-a adăugat pământ. Construcția avea o poziție strategică, fiind situată în apropierea Mureșului de unde era adusă sarea, dar și de Munții Banatului. Dealurile pe care este așezat satul Cornești s-au format datorită unor șanțuri adânci de trei metri care îi țineau departe pe atacatori. Au reprezentat mereu o enigmă pentru localnici, dar și pentru arheologi. 

Startul primelor săpături le-a dat profesorul Alexandru Szentmiklosi in 2010 pe cheltuială proprie: “Cercetarea arheologică de la Cornești completează o pagină din protoistoria Europei prin dimensiunile fortificației. Acest sit arheologic a avut un rol crucial în evenimentele de la sfârșitul Epocii Bronzului, respectiv a doua jumătate a mileniului doi înainte de Hristos“.

dr. Bernard Heeb: “Eu cred ca situl de la Cornești va sta alături de marile situri din Europa ca Stonehenge sau Sarmizegetusa. În opinia mea este unul dintre cele mai importante situri din întreaga Europă, este cea mai mare aşezare din perioada preistorică pe care o cunoaştem şi pe de altă parte este o structură absolut fantastică”.
2014 – Dacă va fi introdusă în circuitul turistic, fortificația de la Cornești va pune România pe harta lumii. Specialiștii strâng acum documentația necesară pentru a introduce fortificația în patrimoniul UNESCO.

Our knowledge of settlements between 1500 and 1200 BC in the Pannonian Plain has changed dramatically in recent years. The largest prehistoric settlement in Europe prior to the first millennium BC-an enclosure of more than 1750 ha-has been defined at Corneşti Iarcuri (Harding 2017;Heeb et al. 2017;Szentmiklosi et al. 2011). This site was part of a newly discovered network of mega-fort sites in the eastern Pannonian Plain that are characterized by their exceptional size, such as Santana Cetatea Veche, Gradište Iđoš, and Csanádpalota-Földvár (Gogâltan and Sava 2010;Sava and Ignat 2016;Szeverenyi et al. 2017).

S-a stabilit, prin metoda Carbon 14, că lemnul din care era construită fortificaţia a fost tăiat în 1400-1200 înainte de Hristos şi că acolo a existat o civilizaţie importantă din Epoca Bronzului: Cultura Cruceni-Belechişi, care a controlat în a doua jumătate a Mileniului II principalele căi de acces dinspre Europa Centrală spre Marea Mediterană, din Croaţia de azi până în Banat, de la Mureş la Dunăre „Această fortificaţie de la Corneşti este contemporană cu civilizaţia miceniană, unul dintre cele mai importante centre ale civilizaţiei greceşti, şi cu perioada Războiului Troian. Există şi semnele unei aşezări mult mai târzii, probabil sarmatică (amestec de popoare scitice, iraniene), pentru că s-au descoperit gropi cu ceramică sarmatică. Mai mult, în afara zidurilor fortificaţiei s-a descoperit şi un mormânt de tip sarmatic. „Genetic nu ştim dacă au fost sarmaţi. E ca şi cum ai găsi un rus cu un kalasnikov, iar langă un chinez cu kalasnikov. Nu arma este cea care defineşte genetic. Însă oamenii aceştia au un mod de de viaţă şi de înmormântare care ţine de sarmaţi. Este o lume sarmatică. Putem spune că această zonă a fost locuită ultima dată undeva în secolul I-IV Înainte de Hristos. Însă descoperirile principale sunt din Epoca Bronzului.
Specialiştii cred că această populaţie de la Corneşti a apărut probabil în urma răcirii climei, după explozia Vulcanului de la Santorini, de la 1600 Înainte de Hristos. Această aşezare apărată de patru ziduri a fost abandonată, se pare, undeva la 1100 înaintea Erei noastre.

2022 – Printre specialiştii care lucrează pe şantierul arheologic de la Corneşti se află Matthias Wemhoff, director al Muzeului de Preistorie şi Istorie Timpurie din Berlin, Bernhard Heeb, arheolog şi muzeolog în Muzeul de Preistorie şi Istorie Timpurie din Berlin, Rüdiger Krause, profesor la Goethe Universitat din Frankfurt şi Sarah Sherwood, profesoară de geoarheologie la Dickinson College in Carlisle, Pennsylvania şi la Universitatea din Tennesse.

About Alex Imreh

http://www.aleximreh.ro http://www.facebook.com/alex.imreh 0742-669918
This entry was posted in 2022, Dacia, Old Europe, Transylvania and tagged , , , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s