Big Tree Hunting


Era o vreme când oamenii trăiau alături de uriași, mai sunt câțiva in viață. Ar trebui inventat un termen pentru vânătoarea asta de arbori cu circumferințe peste 600cm, pentru mine este un fel de ”arheologie silvica”, aceste ultime specimene ma fac sa visez la o perioada cand Ardealul era acoperit de păduri 50-80%. Astfel de uriasi erau cu siguranta multi pe valea Someșului, in jurul Clujului medieval. Ardealul incepe sa fie comparat cu Toscana, astfel de arbori ar trebui sa fie atractii turistice majore, păziți, îngrijiți. Pentru mine astfel de copaci sunt ca niste catedrale, sunt templele la care mă închin.

Jucu de Sus, castelul Kemeny – arboriremarcabili.ro/ro/trees/5628/details/

Posibil cel mai gros arbore din judetul Cluj. Unul dintre cei mai grosi plopi din tara. Masurat inspre baza sub nod. In zona nodului, la 1.30 m are peste 8.5 m circumferinta.

Bonțida, Castelul Banffy – arboriremarcabili.ro/ro/trees/5084/details/

Ani de zile am crezut ca pot gasi copacii cei mai frumos in ”paduri virgine”, in paduri mari compacte, in creierii muntilor. Aflu ca multi uriasi sunt la altitudini mici, în pășuni zone antropice. Da secole oamenii i-au căsăpit dar unii au fost păstrați. Au nevoie de apa, de obicei este o albie de râu/pârâu aproape sau zonă mlăștinoasă.

Valea Făurenilor, Vultureni, Cluj arboriremarcabili.ro/ro/trees/5412/details/

Au rămas în picioare în România 12 magnifici cu circumferința peste 850cm, unul dintre ei în parcul Rozelor, Cluj-Napoca. Un astfel de arbore magnific a fost tăiat când s-a reconstruit stadionul Cluj, resturile sale sunt păstrate la Grădina Botanică. Tăierea asta a fost o crima ecologica, o batjocorire a patrimoniului national, putea fi pastrat să împodobească intrarea la stadion. Garda de Mediu Cluj (GMC) a amendat cu 10.000 de lei antreprenorul general al stadionului, ACI, pentru ca a taiat 7 copaci fara sa ceara si sa astepte avizul necesar. Prefectul Alin Tișe a ordonat taierea plopului vechi de 150-180 de ani. Anterior municipalitatea a fost atentionata de catre Academia Romana in legatura plopul canadian ramas in picioare, urma sa fie declarat monument al naturii. Arborele era intr-o stare excelenta, fără uscaturi, la taiere au declarat ca era uscat înăuntru.  În momentul taierii era al doilea arbore din Cluj Napoca dupa circumferinta având circumferința de 823 cm.

In momentul taierii era al doilea arbore din Cluj Napoca dupa circumferinta 823 cm

Toți copacii care sunt peste 800-700cm circumferința ar trebui declarati patrimoniu național, protejați cu legi speciale, atracții turistice deosebite precum Arborele Sequoia de pe „Dealul Domnului” din Rogojel (cândva tot domeniu boieresc).

Parcul mare Gherla – 590 arboriremarcabili.ro/ro/trees/5203/details/

România are, cel mai probabil, sute de mii de arbori bătrâni. Inițiativa Arborii Remarcabili din România pornită de ecologul Tibor Hartel a identificat peste 5.000. Însă, în absența unei legi care să-i protejeze, foarte mulți se pierd. Ecologul a observat, în scurt timp că, paradoxal, pășunile din zona de câmpie și de deal adăpostesc frecvent mai mulți arbori seculari decât pădurile. Mai mult, pășunile au comunități distincte de arbori comparativ cu pădurile. „Dacă diversitatea vegetației lemnoase este importantă (și ar trebui să fie), ar trebui ca pășunile cu arbori să fie recunoscute și susținute de lege”, spune profesorul.

„Prin grosimea lor, acești arbori sunt remarcabili, diferă vizibil de ceilalți. Uneori, arborii bătrâni sunt și înalți, dar în proiectul nostru nu am pus accent pe înălțime, pentru că la unele specii coroana este ruptă în timp ce arborele este încă viguros”, spune Hartel. 
Arborii bătrâni sunt instrumente pentru protejarea biodiversității prin elementele lor uscate, au scoarța îmbătrânită, pe alocuri desprinsă, au cavități – în toate acestea se pot stabili multe alte specii de viețuitoare. „Un stejar vechi de peste 400 de ani poate găzdui aproximativ 2.000 de alte specii de plante, ciuperci și animale. Valoarea unui arbore bătrân, tăiat, nu poate fi înlocuită nici de 20.000 de arbori tineri. E un mesaj pentru acei oameni care cred doar în cantități, nu și în calități”, spune Hartel. „Arborii bătrâni sunt ca niște înțelepți ai satului. Un om în vârstă nu este competitiv în modul în care este o persoană de 25-40 de ani. Dacă singurul reper pentru comparație este alergatul, este foarte probabil că persoana tânără va alerga mai rapid ca una de 85 de ani. Dar dacă se iau în considerare cunoștințele de viață acumulate, înțelegerea și înțelepciunea, putem învăța mai multe de la bunicii noștri. Este la fel și cu arborii bătrâni. Poate nu sunt frumoși așa cum sunt arborii tineri, poate nu produc cantități mari de fructe. Dar acești arbori reprezintă memoria biologică, ecologică și culturală a regiunii și pentru noi aceste aspecte ar trebui, de asemenea, să conteze”. 
De altfel, spune Hartel, „valorizarea exclusiv instrumentală, prin utilitate directă materială, ne va sărăci pe termen mediu și lung. Așa cum ne-a făcut mai săraci în ultimele decade. Valorizarea instrumentală are la bază logica «am foloase directe de pe urma ta, deci ai dreptul să exiști». Un arbore bătrân poate să existe și fără să fie util în mod direct omului. Are acest drept la existență”.

Tibor Hartel spune că cei puțin peste 5.000 de arbori din baza de date a platformei nu reprezintă nici pe departe multitudinea de arbori bătrâni ai României. În realitate, pot fi sute de mii, așa cum s-au identificat în Marea Britanie, bunăoară, unde zeci de mii de voluntari „vânează” arborii bătrâni. „La noi, sunt vreo 200 de voluntari cu totul, dintre care activi sunt circa 30.” Dar unde pot fi găsiți astfel de arbori? Peste tot, de la orașe la pășuni, în parcuri, în curțile bisericilor și clădirilor vechi, în cimitire vechi, în zonele mai inaccesibile ale pădurilor. Voluntarii care înregistrează arborii pe platforma online măsoară grosimea trunchiului pentru aproximarea vârstei. Însă Tibor Hartel spune că vârsta unui arbore bătrân se poate estima cu ajutorul unor tehnologii dezvoltate pentru acest scop. „Laboratorul de Biometrie Forestieră al Universității Ștefan cel Mare din Suceava a început deja să dateze științific arborii bătrâni din România”, mai spune profesorul. Tot el subliniază că există o vârstă biologică a arborilor – un stejar poate ajunge până la 1.200-1.300 ani, ceea ce îl face să fie încă tânăr la 400 de ani. În schimb, un mesteacăn trăiește mult mai puțin, între 120-150 de ani. Mesteacănul de 80 de ani este, deci, „bătrân”. 

About Alex Imreh

http://www.aleximreh.ro http://www.facebook.com/alex.imreh 0742-669918
This entry was posted in 2021, GreenFuture, Romania, Transylvania and tagged , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s